Uneori, seara târziu, şi nu rar, îl întîlnesc pe Bedros Horasangian în vreun autobuz care se îndreaptă spre Drumul Taberei. Stă pe scaun şi citeşte. Aproape întotdeauna. Îl nimeresc și la intrarea sau la ieşirea de la Gaudeamus ori de la Bookfest. Dacă-i la ieşire, trage după el una sau două plase pline de cărţi. Se întîmplă să-l mai descopăr la vreun eveniment. Evenimentul e …
Planul îndepărtării mele din SNSPA cu acuza de antisemitism sau negaţionism fusese deja anunţat de dl Liviu Rotman. Îl citez: „este profesor universitar şi implicit are posibilitatea de a influența direct tînăra generație. Și, în acest sens… avem o problemă. Gravă!“. Teza a fost repetată de istoric în paginile Observatorului cultural (nr. 885, din 17 august 2017) şi la Şcoală. Care a fost planul ales ca …
Într-un stil cursiv și relaxat, articolul domnului Liviu Rotman „Obsesii consecvente. Gabriel Andreescu și opțiunile sale“, reacție la textul meu „Cîtă ideologie, cîtă cunoaștere în «cazul Mircea Vulcănescu»?“ – ambele apărute în Observator cultural (nr. 881 și nr. 883) –, falsifică fapte și texte, introduce insinuări dizgrațioase, folosește insulte și anateme. O să urmăresc firul textului, după ce împart susținerile pe categorii. Neînțelegerea textului pînă la răsturnarea …
După ce, la 29 iunie, consilierii Sectorului 4 au schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu“, scoţînd referirea la cărturarul interbelic, urmare a presiunii exercitate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ INSHR), sute de persoane au semnat un protest împotriva celor întîmplate. Între aceștia, scriitori, academicieni, ziariști, unii, personalități de calibrul lui Virgil Nemoianu, alţii, jurnaliști toxici precum Victor Roncea. Protestul condamnă …
Cîţiva academicieni semnatari ai Apelului din 8 februarie au dorit să-și apere demersul. Chiar în Observator cultural, Mircea Martin a precizat motivaţia lui personală: sentimentul unor fapte „din interior“ care afectează integritatea și securitatea țării, începînd cu vînzarea resurselor naţionale. Contextul ar explica punerea Apelului adresat poporului și Statului român sub titlul „identităţii“, al „suveranităţii“ şi al „unităţii naţionale“. În lunarul Contemporanul, iniţiatorii textului, academicienii …
Cu mai multe zile în urmă, cadrele didactice de la Universitatea din București, SNSPA și Universitatea Babeș-Bolyai au protestat față de încercarea guvernului de instaurare a unui regim al corupției. Pentru a-şi păstra valoarea, astfel de manifestări ale universitarilor, cu certă relevanță politică – ceea ce nu înseamnă, în contextul dat, și partizane – îşi au locul doar în situații excepționale. În general, chiar aşa …
L-am întîlnit pe Romulus Rusan la Geo Bogza acasă. Era la sfîrşitul anilor ’80, înainte ca autorul Cărţii Oltului să fi semnat, alături de alţi şase intelectuali, scrisoarea de solidaritate cu Mircea Dinescu şi Ana Blandiana. Se întîmplase ca Gina şi Sorel Vieru, apropiaţi mie şi soţiei, să ne invite la Bogza, de care îi lega o prietenie de decenii. La sosire se mai aflau …
Referendumul iniţiat de Coaliţia pentru Familie a cerut amendarea prevederii constituţionale care stabileşte că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, pentru a se face referire la căsătoria dintre bărbaţi şi femei. Un comentariu pe această temă a fost publicat în Observator cultural, cu titlul „Familie, căsătorie şi parteneriate civile“, de Nicolae Drăguşin, în numărul din 1 septembrie 2016. Rîndurile următoare sînt motivate …
Pe 19 iunie, a plecat de lîngă noi Mihnea Berindei. Una dintre personalităţile „elitei de aur“ a exilului militant democratic românesc, Berindei şi-a dedicat întreaga viaţă denunţării comunismului, cu ştiinţă şi eficacitate, cu uitare de sine şi cu o generozitate extrem de discretă. El s-a retras în spatele „faptelor“, al unei muncii neobosite, cu un impact inestimabil în viaţa multor oameni, înainte şi după 1989. …
Comentariile criticilor la cartea Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist au fost, în mare parte, generoase. Cîteva au exprimat interesul pentru conceptele cărţii şi pentru consecinţele acestora. Mircea Morariu a privit spre delimitările teoretice şi metodologice propuse, în special spre distincţia dintre rezistenţa prin cultură şi existenţa prin cultură1. Pentru Gabriel Dimisianu, existenţa prin cultură, ca lărgire a noţiunii consacrate, …
Se întîmplă ceva în justiţia română. În procesul celor 21 de membri MISA, acuzaţi în principal de trafic de persoane, instanţa de fond de la Cluj a achitat pe toţi inculpaţii. Scheletul din dulapul democraţiei româneşti, reprimarea MISA, unul dintre cazurile cele mai flagrante de încălcare a drepturilor omului din România postcomunistă, este adus astfel în plină lumină. Motivaţia, făcută publică abia recent, conţinînd peste …
Gabriel Liiceanu a publicat, la 1 iunie, o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Academiei Române, care avea să aibă o curioasă carieră publică. Titlul „Nu sînt de acord să fiu împuşcat“ sugera doar pe jumătate conţinutul. Directorul Editurii Humanitas susţinea că, la o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, scriitorul Nicolae Breban şi-ar fi exprimat dorinţa împuşcării lui şi a lui Horia-Roman Patapievici „spre binele …
Ziua de 24 aprilie 2015, cînd se împlinesc o sută de ani de la declanşarea genocidului împotriva armenilor, pus la cale de Statul turc în condiţiile „convenabile“ ale Primului Război Mondial, face deja istorie. În întîmpinarea comemorării, la începutul lunii aprilie, Papa Francisc a făcut referire, denunţîndu-l implicit, la „primul genocid al secolului al XX-lea“. Reacţia Turciei a fost tipică: şi-a rechemat ambasadorul de la …
Ziua de 24 aprilie 2015, cînd se împlinesc o sută de ani de la declanşarea genocidului împotriva armenilor, pus la cale de Statul turc în condiţiile „convenabile“ ale Primului Război Mondial, face deja istorie. În întîmpinarea comemorării, la începutul lunii aprilie, Papa Francisc a făcut referire, denunţîndu-l implicit, la „primul genocid al secolului al XX-lea“. Reacţia Turciei a fost tipică: şi-a rechemat ambasadorul de la …
Să pui în discuţie libertatea de exprimare a caricaturiştilor de la Charlie Hebdo, în conexiune cu evenimentele sîngeroase de la Paris, este cel puţin nepotrivit. Aducerea aminte într-un astfel de context a banalului: „libertatea de exprimare nu e absolută“ are aceeaşi natură cu invocarea notelor la şcoală (probabil, nu maxime), a eventualelor întîrzieri la plata impozitului ori a aventurilor adulterine ale victimelor. Nici teroriştii nu …
Succesul (şi spectacolul) identificării, urmăririi şi împuşcării teroriştilor care au îndoliat Franţa maschează marea vulnerabilitate a sistemului ei de apărare – şi, probabil, a celui al altor state europene, unde trăiesc mari comunităţi de musulmani –, în faţa terorismului hrănit de Orientul Mijlociu. În formularea lui François Holland, „Orientul Mijlociu este de acum înainte prezent în interiorul Franţei prin acţiunea ucigaşă care a debutat prin …
Miza. Schimbările internaţionale fac ca România să conteze geostrategic într-o măsură care nu-şi găseşte comparaţie în istoria alegerilor prezidenţiale anterioare. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, însoţită de trecerea regimului Putin la o politică antioccidentală, pune o mare responsabilitate pe umerii ţărilor NATO aflate la graniţa estică a Alianţei. Surprinzător, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria par să demisioneze de la acest test de solidaritate. Polonia, Ţările Baltice …
Cuvintele au mizele lor. De 25 de ani lumea literară se luptă în jurul sintagmei „rezistenţă prin cultură“. În funcţie de cum umplem noţiunea, în ea intră doar Paul Goma şi foarte puţini alţi cîţiva sau lasă loc şi lui Nichita Stănescu ori chiar lui Ion Lăncrănjan (doar a fost cenzurat). Dinspre „povestea Dorin Tudoran“ a venit şi întrebarea ce înseamnă „disident“, într-o interpretare riguroasă …
De ce toată această discuţie despre trecutul unor semeni, aflaţi printre noi sau deja morţi? Ce mai contează astăzi cum s-au comportat pe vremuri Dumitru Radu Popescu, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Iorgulescu, Paul Goma, Alexandru Vişinescu, Ion Iliescu – ca să dau o listă cît mai eclectică? Răspunsurile la astfel de întrebări ar trebui să fie clare la începutul oricărei dezbateri privind colaboraţionismul. Dar nu …
Cum au putut apărea tensiuni între disidenţi, oameni împărţind convingeri şi atitudini rezistente la presiuni, intens solidari pînă în 1989, colaborînd indirect, peste graniţe, sau direct, cu cei ajunşi în Lumea liberă? Dacă urmăreşti lista lor: Paul Goma, Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, Dan Petrescu, Dorin Tudoran, Mariana Celac (lista poate continua), toţi au perceput natura malignă a puterii instalate în zorii revoluţiei, patronate …
