Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
de-clic(k)/ atelier deschis. „Identitatea națională“, obiect politic neidentificat
- 13-01-2017
- Nr. 855
-
Bogdan GHIU
- Rubrici
- 3 Comentarii
A stîrnit deja, dacă nu proteste, măcar nedumeriri și ricanări noua-veche-arhaica re-denumire, sub guvernarea PSD, a Ministerului Culturii: „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“. Și pe drept cuvînt, deoarece „identitatea națională“ nu (mai) e deloc un concept de la sine înțeles, evident prin el însuși. Dimpotrivă chiar. Și cu atît mai mult cu cît nimeni nu explică de ce (și de ce tocmai acum, în contextul – care? – actual) această schimbare – de fapt, această adăugire, această suplimentare: nu s-ar cuveni ca pe site-ul respectivului minister (de azi, MCIN) să aflăm un argument în acest sens, o conceptualizare-justificare, fie ea și politică, adică săracă, stereotipă, a ceea ce se cuvine să înțelegem prin „identitate națională“, ca să știm pe ce picior dansăm de azi înainte sîrba și hora? De fapt, ceea ce pune cu adevărat probleme este „și“-ul dintre „cultură“ și „identitate națională“. Înseamnă el egalitate reductivă: cultură adică identitate națională, cultura în slujba identității naționale? Dacă e așa, e foarte grav, pentru că, prin această identificare, repet, reductivă, mult din conceptul actual de „cultură“ (atît cît poate fi el cartografiat) urmează să rămînă pe dinafară, dacă nu contribuie în mod evident, explicit, adică propagandistic, la păstrarea, cultivarea sau […]
DRAGI COETNICI, sunt si io un etnic printre etnici, atras de lecturi istorico-sociale, ce traiesc de 36 de ani in Canada, unde NU exista un minister al culturii !! Exista cultura de toate gradele, buna si rea, multiculturalism, anticultura, au cititori ce sa-si aleaga, de capul lor, ca e absolut liber si fara critici literari. La noi, coetnici rumani, avem cultura, cat avem, nici mai buna nici mai proasta decat a altor etnii. Ba, sa fim cititi, lucuizi si drepti am avut niste etnici titani ai culturii, in raport proportional cu marimea etniei noastre. Cultura noastra nu are nevoie de un minister al culturii care, citez: ” se ocupa cu aplicarea strategiilor si politicilor in cultura si arta” Clar,dictatura in cultura, tinuta in frau de ”corectitudinea politica” si de Legea, anticonstitutionala, 217 / 2015 semanta de K.W.J – io pun ”J” in loc ”I” ca asa e corect, dupa 700 de ani, draga nea mitrica (si apropo ”protos”- primul si ”cronos” – timp, a fost nu se poate exclude de dragul globalismului.) Apoi sa nu uitam pustiul culturii noastre etnice de 75 de ani. Intai, distrugerea brutala, fizica ale personalitatilor coetnice intre 1944 si 1964, apoi, pana in 1989 incolonarea fortat in detasamente a celor cu penita, a aplaudacilor si omagierilor, dar nu a fost chiar asa de rau ca in primi 20 de ani, cu tot cultul personalitatii al etnicului ceausescu. Verificati. A urmat, dupa decembrie 1989 , marea dezamagire: sertarele pline de literatura antidictatoriala erau goale, golute – cu exceptia celor din exil, care au fost imediat marginalizate – fiind nationalisti-ceausisti sau pusi la zid ca legionari sau antisemiti. Sa mai adug ca in 27 de ani au fost 25 de ministi la cultura, ce spune asta ? Mie imi spune, sa fiu franc, ministerul asta e o parodie cu marionete poitice, cu exceptia catorva, printre care am deosebit respect fata de Vlad Alexandrescu, care a salvat Rosia Montana ! Acum a venit ”parintelul” Ionut Vulpescu, fostul consilier a lui Ion Iliescu. Amin. Sunt atate de facut in cultura romaneasca, dar din nefericire vorba unui coetnic din diaspora ”nu se va face nimic fiindca am intrat in epoca de plumb al epigonilor” …
Viitorul de deschis scrie Lucian Boia. Nu ne îmbătăm cu apă rece a scris Danile Vighi (Trilogia Corso, în observatorul cultural) 2016 la victoria TM2021. Nu sunt centrul cultural al societății a declarat/ exprimat cancelarul Helmut Schmidt/SPD la Bonn. Cultura? Arta? Muzica? Sculptura? Stiința? Filozofia? Ce o fi și asta pentru un membru de partid PSDist 2017? De unde vine? Cum se „naționalizează”? Ce iese…dacă nu curge, pică…?
…. „…. Proto¬cronismul moare greu, pentru că vine de departe și a fost practicat, de fapt, de toată lumea…. „….
Politica e politică. Cultura e altceva. Mandatul democratic din 2106 e politico- administrativ pe un teritoriu și pentru un timp limitat. Cultura? Grecia antică a votat democratic la fiecare 10 zile, prima democrație din lume (fără vot pentru femei, sclavi, etc. … cum observă atent un autor în observatorul cultural) a avut un fundament cultural admirat pînă azi, în statele/orașe elene. Republica romana a adăugat dreptul civil cu libertăți garantate de statul de drept (un obstacol ușor de ocolit la București 2017?.. .. inventat la Roma) pentru citoyenii republicii /Romei, o atracție mare pentru toti cei din jurul mare nostrum. Filozofia antică a fost receptată, revitalizată în epoca renașterii. Cultura? O nimica toată? Las că știm noi/Bucureștii bine….?
… „…. ceea ce pune cu adevărat probleme este „și“-ul dintre „cultură“ și „identitate națională“. Înseamnă el egalitate reductivă: cultură adică identitate națională, cultura în slujba identității naționale? Dacă e așa, e foarte grav, pentru că, prin această identificare, repet, reductivă, mult din conceptul actual de „cultură“ (atît cît poate fi el cartografiat) urmează să rămînă pe dinafară, dacă nu contribuie în mod evident, explicit, adică propagandistic, la păstrarea, cultivarea sau crearea „identității naționale“…. „…..
Pornind de la Declarația de la Alba Iulia 1918: ce s-a declarat în privința limbilor materne? In privința „culturii” citoyenilor din viitorul stat (30 minorități 1919). Ce s-a scris în constituția 1923, pînă azi cu: stat național UNITAR (etnic?) centralizat? Rezultatele 1919- 1939 -1989- 2007- 2016? Ce s-a eliminat din „cultura- națională”, cel putin temporar, de către regimurile de la București? Incotr-o 2017?
… „…. : „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“. Și pe drept cuvînt, deoarece „identitatea națională“ nu (mai) e deloc un concept de la sine înțeles, evident prin el însuși. Dimpotrivă chiar. Și cu atît mai mult cu cît nimeni nu explică de ce (și de ce tocmai acum, în contextul – care? – actual) această schimbare – de fapt, această adăugire, această suplimentare… „……
Forma fără fond, pînă la sfîrșitul zilelor?
Trecutul e trecut. Cultura e vie, în permanentă transformare (Im Einzelnen ist das Allgemeine / J. W. Goethe- în indiv/om găsim e cea ce e comun).
Brăncuși e de acum, 2017 „cultural-național”? Avantgarda interbelică de la București, frumos prezentată în observatorul cultural, a fost conectată la un continent și o lume întreagă. Avantgarda azi cu eticheta nouă „culturală-natională”? Buchmesse Leipzig în primăvara 2017, un an înainte de prezentarea literaturii, culturii din tară la Buchmesse Leipzig 2018 ca partener invitat, e un prilej de antrenament pentru noul minister de la București cu denumirea extinsă 2017: „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“? Care e patrimoniul literar din România (ce se sărbătoreste la aniversarea o sută de ani 1918-2018 în domeniul cultural, literar/ Leagănul respirației..) ? In cîte limbi se poate citi/ găsi literatura din noul stat național 1919-1939-1989-2017?
A văzut/ învățat cineva o matematică, fizică, medicină, știință, „națională”? După 700 de ani cu familia la Sibiu, candidatul la președintie K.W.I. a fost etichetat/ denumit „străin” de PSD/Ponta. Cine nu are parte 2017 de „identitatea națională-culturală” (Chestia evreiescă scrie I.L. Caragiale) a celor de la cîrma „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“? Mai e cineva de eliminat 2017 (epurarea etnică 1941-1989… 1,5 milioane de „impurități” cetățenești eliminate… ce facem acum cu milioanele de sezonieri emigrați în UE, cu copii lor în contact cu atîtea alte limbi, literaturi, tradiții, mentalități diferite… identitatea copiilor are 2017 multe fațete.. ca de 2000 de ani……..).
Acum se scrie o nouă epopee „națională” al regimului de la București 2017 (Legea romanizare 1941…)? Viitorul e deschis scrie Lucian Boia. Pentru cine? ROMexit o portiță a regimului „național- cultural” de la Bucuresti 2017, cel puțin în viziunea „național- culturală” PSDistă (Muzeul Bruckenthal Hemannstadt cu eticheta „național” a schimbat ceva?!.. au rămas sute de biserici forificate săsești cu tunri încă necolorate funarist…)?
Rememorînd Declarația de la Alba Iulia 1918 și admirînd noua denumire măreață a „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“ zona balcanică ortodoxă 2017, care nu are mai nimic comun cu cultura antică (Atena lui Pericle a functionat fără preoti, biserică… au fost multi zeii si zeite…) străluceste 2017 de la București. Cu umbre care nu sunt v-a întunecat vederea…..
TM2021 oferă posibilitatea, începînd de azi, să pregăteasca și să prezinte cultura, arta, muzica, literatura, știinta (Stefan Hell 2014) , etc. din 300 de ani Kulturgeschichte (Patria mea e un sîmbure de măr…/ Pe treptele vîntului…./Habsburg, Bibliothek eine verlorenen Welt- Richard Wagner 2014… și s-au deghizat în hoti civili….) ale orașului/ regiunii, fără amprenta/ acordul celor din „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“ 2017 . Brandul orașului de pe Bega sunt școlile/liceele în 4 sau mai multe limbi materne. Cine cunoaște două limbi, are patru ochi….
TM2021 luminează prin citoyenii ei de ieri, de azi și de mîine.
Shine a light!
Titulatura „si Identitatii Nationale” devine chiar oximoronica in conditiile in care, in urma negocierilor cu UDMR, s-a stabilit ca la Ministerul Culturii va fi infiintat (pentru prima data) un post de secretar de stat alocat UDMR care se va ocupa cu cultura minoritatilor (in principal a minoritatii maghiare) si implicit cu prezervarea si promovarea identitatii minoritare.
Sau poate exact acesta a fost motivul sufixului, cu scopul de a camufla subtil aceasta noua directie oficiala, pentru anestezierea sensibilitatilor nationaliste ale armatei de partid.