De la „rostire“ la „dictiune“

  • Recomandă articolul
De obicei, teoria literaturii nu a intervenit, in mod explicit, in disputele intelectuale romanesti. Ca atitea alte discipline umaniste, ea s-a pastrat intre cele mai stricte limite academice. Si totusi, la o analiza mai atenta, vom descoperi ca, in aceasta sfera de reflectie, exista si elementele unor proiecte critice de o mai larga respiratie. In lucrarea de fata, va fi vorba despre conceptul de „dictiune a ideilor“, propus de Mircea Martin, in volumul sau omonim din 1981.1 Interpretata, indeobste, ca o opera de eruditie, aceasta carte nu a generat nici un fel de polemici. Este, insa, suficient sa citam titlul integral al textului plasat, strategic, la final, pentru a intelege ca autorul adresa, intr-o forma destul de directa, o provocare comunitatii intelectuale romanesti: Dictiunea ideilor, un manifest in loc de postfata (s. m.).2 Un manifest nu poate fi lansat dintr-o conditie de suverana indiferenta stiintifica. El presupune o raportare polemica la ceva, o articulare tensionata in raport cu ceva, o delimitare plina de nerv fata de ceva. Si, desigur, dincolo de toate acestea, sau deasupra lor, un proiect alternativ. Daca luam in serios auto-incadrarea in specia manifestului a textului din 1981 – unul dintre foarte putinele care, in epoca, au […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }