De la Socrate la Bin Laden

Analizez, într-o manieră care nu a mai fost abordată pînă acum, trupurile murinde ale filozofilor ca modalitate de a verifica sistemul lor de gîndire“, scrie Costică Brădăţan în Idei mortale. Vieţile periculoase ale filozofilor, o explorare spirituală pasionantă a unei teme esenţiale a existenţei umane şi o interpretare a istoriei perspectivei umane a acesteia. Cartea este centrată în jurul unui grup de gînditori (Socrate, Giordano Bruno, Thomas More, Jan Patočka şi alţii) angajaţi să-şi apere, pînă în pînzele albe, filozofia nu numai ca mod de gîndire, ci mai ales ca stil de viaţă (arta de a trăi), menit să autentifice, de fapt, stilul lor de a muri (arta de a muri). Dacă sîntem de acord cu Albert Camus că sinuciderea este o problemă fundamentală a filozofiei, trebuie să acceptăm şi că moartea este o chestiune fundamentală a existenţei umane, şi nu numai.   Idei mortale presupune un lucru în desfăşurare pe tot parcursul vieţii, mai ales în vremurile moderne. Pico della Mirandola vedea în om o creatură de „o natură indeterminată“, căreia Dumnezeu îi permitea să fie „nici din ceruri, nici de pe pămînt, nici muritor, nici nemuritor, astfel, prin libertatea alegerii şi onoare […] te poţi plămădi în orice […]