Despre ce democraţie ar fi vorba?

Referendumul din Grecia nu era o fatalitate. Dar, în absenţa unui consens, refuzat de deţinătorii creanţelor (care sînt atît state, cît și instituţii financiare europene și internaţionale, nu bănci sau fonduri private), Grecia a fost obligată să găsească o soluţie politică la o problemă politică. Căci problema este politică și ideologică, iar nu economică. Economia nu este decît un alibi, prin care cei ce le-au impus Greciei și altor state (Portugalia, Irlanda, Spania) un program dezastruos de așa-zise reforme structurale au încercat să își acopere eșecul. Iar referendumul a fost o soluţie politică la o problemă politică. Nu întîmplător, doi dintre cei mai mediatizaţi laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz și Paul Krugman, au criticat instituţiile financiare europene și și-au afirmat sprijinul pentru „nu“ la referendumul grecesc. Într-un interviu din Time de luni, 29 iulie, Joseph Stiglitz („Joseph Stiglitz to Greece’s Creditors: Abandon Austerity Or Face Global Fallout“) critica, răspunzîndu-le celor ce afirmau iresponsabilitatea autorităţilor grecești că „responsabilitatea criminală a acestui haos“ actual aparţine deţinătorilor creanţelor Greciei. Mai mult, Striglitz le cerea conducătorilor europeni să admită că au făcut o eroare gravă cînd au impus politicile de austeritate Greciei. În ceea ce-l privește pe Paul Krugman, în celebra […]