Despre copyright şi onestitate
- 14-08-2008
- Nr. 436
-
Carmen MUŞAT
- POLEMICI
- 18 Comentarii
Nu mi-am închipuit, la începutul lui decembrie 2007 – cînd am început publicarea rubricii „Restitutio Benjamin Fondane“ în Observator cultural –, că un proiect menit să restituie culturii române opera unuia dintre autorii săi cei mai valoroşi va sfîrşi într-o polemică în care se confruntă, pe de o parte, traducătorii (dl Mihai Şora şi dna Luiza Palanciuc) şi potenţialul editor (dl Mircea Petean şi Editura Limes) – care nu au, însă, nici un contract şi nu deţin copyright-ul pentru editarea lui Benjamin Fondane în România –, şi de cealaltă parte, dl Mircea Martin (cunoscut exeget al operei fondaniene, membru al Societăţii Fondane) şi Editura Art, deţinători ai drepturilor de editare a volumelor lui Fondane, ca urmare a contractului semnat cu dl Michel Carassou (vezi detaliile legate de copyright în comunicatele succesive ale Editurii Art şi ale dlui Michel Carassou, publicate în numerele 432, 433, 434 şi 435 ale revistei noastre). Am crezut atunci – şi continuu să cred – că un astfel de proiect este extrem de necesar şi că ar trebui să constituie, pentru lumea editorială românească, o urgenţă. Tocmai de aceea am sprijinit iniţiativa şi efortul celor doi traducători, dl Mihai Şora şi dna Luiza Palanciuc, publicînd regulat, […]
un alt, va rog puneti mina si cititi volumul si prefetele domnului mircea martin despre fundoianu-fondane. ce o recomanda pe mme palanciuc? agresivitatea de a-si impune insignifianta?
Fara a avea intentia de a minimaliza importanta subiectului, va invit sa va indreptati atentia si a asupra altor pagini ale Observatorului, de exemplu mie mi-a placut foarte mult proza semnata de Alexandru Vlad – „Un roman”. Imi place sa cred ca la finalul lecturii veti zambi…
Este absolut odios ce se intimpla pe acest sit si in aceste comentarii! Din articolul doamnei Musat si corespondenta privata publicata ilegal (in plus, autoarea vorbeste despre onestitatea intelectuala!) reiese clar ca Luizei Palanciuc i se refuza dreptul la replica in aceasta revista, iar lui Mihai Sora i se accepta dreptul la replica doar dupa ce articolul domniei sale este filtrat si aprobat de Mircea Martin (!!!). Cu alte cuvinte, Palanciuc-Sora pot afla din revista toate calomniile spuse despre ei si toate minciunile, dintre cele mai murdare, fara a li se da cuvintul niciodata! Halal presa! Numai o persoana abjecta si cu interese directe in traducerile din Fondane poate distruge astfel editura Limes si proiectele ei, poate calomnia in acest chip mizerabil si infect pe Luiza Palanciuc, facind cautari pe google si vorbind despre impostura pentru ca nu gaseste isbn-uri afisate pe situri sau in interviuri… Este absolut halucinant si de-a dreptul revoltator! Iata, doamna Musat, rezultatul calomniilor din articolul dumneavoastra! Crima v-a reusit perfect!
E urit ce faceti.
Urit.
Urit ca lasati asemenea comentarii pe situl dumneavoastra.
Nu va onoreaza asemenea gesturi: se vede limpede, pentru orice om intreg la minte si la suflet, ca totul este montat.
Iar (macar si numai) acest lucru va decredibilizeaza.
„Luiza Palanciuc” nu exista…
Pentru ca eu nu semnez decit rar cu acest nume.
Nu am nevoie, asadar, nici sa-l apar, nici sa-l umflu de dragul celor care stau pe malurile Dimbovitei.
Am incercat sa aflu ce a scris si ce a publicat dna Palanciuc, precum si ce afiliere universitara are Domnia-sa. Dati un search pe google si vedeti ce puteti afla… nimic! Doar ca sus-numita doamna este o impostoare desavirsita. Intr-un interviu pe care i-l lua Angela Furtuna in 2004, publicat pe Liternet, sint mentionate vreo 6 titluri de volume de eseuri in limba franceya, fara a se mentiona insa nici o editura – aceste volume exista si altundeva decit in mintea stimatei doamne? Ca sa nu mai vorbim despre alte 2 volume in limba romana, despre care nu stim nimic altceva decit titlurile – nici o editura, nici un an de aparitie! Stimata doamna vorbeste despre iminenta aparitie (in 2004!)a unui volum despre Blaga, la o editura din Strasbourg – despre ce volum si despre ce editura sa fie vorba oare? Sau poate ca tot maleficul domn Martin o fi intervenit, ocult, inca inainte de-a o cunoaste pe distinsa doamna?!
Se pare ca onorabila doamna Palanciuc are ceva experienta in materie de volume inexistente, date ca aparitii sigure si, desigur… iminente.
domnilor, e foarte uşor de demontat totul:
1. editura Limes nu are distribuţie, nu există în librării – aici, repet, vorbim despre o editură de familie care nu se poate compara decât cu Eikon, Grinta sau Dacia… nicidecum cu Art, în ale cărei colecţii vezi cărţi de primă mână arătând elegant… şi care se şi găsesc în librării… în portofoliu, Limes nu are titluri care să justifice acest proiect faraonic, deci nu înţeleg ce e de discutat din acest punct de vedere.
2. Limes nu are drepturile, ci o permisiune a lui Carassou (faceţi, vă rog, diferenţa, între acestea două – evident că deţinătorul drepturilor, Art, e în măsură să publice Fondane)
3. Luiza Palanciuc, după cum am mai arătat-o, este un traducător departe, foarte departe de ceea ce s-ar cere pentru un scriitor mare ca Fondane. căutaţi pe net, nu mai dau linkuri: pe lângă faptul că doamna Palanciuc nu are în portofoliu nimic convingător, traducerile din poeţi sau filosofişori de mâna a şaişpea frizează ridicolul; ca autor, deşi se laudă că a publicat mai multe cărţi în Franţa, e cam ca-n cazul extratereştrilor: toată lumea vorbeşte, nimeni nu a văzut nimic
4. nu sunt sigur că dl Şora nu este manipulat în toată această problemă; fiindcă altfel îmi vine greu să cred că un om de statura D-sale s-ar băga în mizerioarele orchestrate de Palanciuc şi Petean… până nu-l aud / citesc (dar nu cu un text trecut prin filtrul Palanciucii) pe Şora, nu cred că poate să scrie asemenea orori, refuzate până şi de Manolescu la RL…
e o mizerie şi mă întristează, ca om neimplicat, să văd că se spun lucrui sordide despre M. Martin care a dat dovadă de o civilitate rară, tăcând până în acest moment şi lăsându-i pe vajnicii Palanciuci şi Peteni să se bată în gol şi să-mproaşte cu venin. nu spun că Mircea Martin este un \”pur\”, nu sunt fanul său şi mă întreb şi eu de ce nu-şi publică textele mai recente despre Fondane – dar acestea sunt chestiuni în afara problemei.
ceea ce trebuie să primeze aici sunt:
* aspectul legal al poveştii – unde Art e deţinătorul drepturilor, din câte înţeleg, şi nu văd ce mai e de discutat
** îndreptăţirea unei edituri măricele, cu distribuţie şi zeci de cărţi care arată realmente bine şi profesionist (Bloom, Bourdieu, Deleuze etc.), faţă cu o editură inexistentă în spaţiul public şi cu un traducător şi exeget (L.P.) care, în afară de ifose şi de senzualităţi fanate (care însă pot înţelege că l-au măgulit peste poate pe nonagenarul M. Şora), nu are absolut nimic cu care să impresioneze
Ati incercat vreodata sa cititi articolele recente ale domnului Mircea Martin despre Fundoianu? Nici sa nu le cautati, pentru ca ele nu exista pur si simplu. Stiti de vreun rind din Fundoianu tradus recent de domnia sa sau de cineva de la editura Art? Nu exista nimic. Felicitari, doamna Musat! Prin calomniile voalate din articolul dumneavoastra, ati reusit sa suscitati aceeasi reactie violenta si sa ne impartiti in doua tabere ! Trebuie sa fii naiv sa nu vezi linsajul calculat a celor de la Limes, linsaj cum numai intr-o presa obscena este posibil!
Va inteleg ca nu reusiti sa intelegeti unele texte. Totusi, ar trebui sa puteti pricepe ca un om ca dl. Sora este suficient de mobilat ca sa nu poata fi manipulat de cineva. Si, de asemenea, ca d-na Musat e normal sa fie de partea d-lui Martin (care i-a lasat un scaun liber si care, chiar in acest numar al revistei, lauda o carte a d-nei Musat).
ati incercat vreodata sa cititi textele incilcite si pretins filozofice ale doamnei palanciuc? nici sa nu incercati, daca nu sunteti masochist. pacat ca domnul sora, la virsta domniei sale, se lasa manipulat de o asemenea persoana. e revoltator ca lp sa se ocupe de memoria lui fondane. cit despre limes, bluful e mai mult decit evident.
cu stima
Am corectat „becul”, Domnule/Doamna „mr. kalm”!
Multumiri pentru observatie.
Va mai astept si cu altele.
Eventual – pe adresa mea privata, devenita de curind publica ([email protected]).
Ca sa nu abuzam de spatiul acestui site.
Intr-adevar, Domnule/Doamna „mr. kalm”, aveti dreptate!
Este mai potrivit, in traducerea pe care o citati, „clontul” sau „pliscul” sau „ciocul”.
Dar se (mai) foloseste – conform DEX-ului (vezi si Graur: „Etimologii romanesti”, „Tendinte actuale ale limbii romane”, „Capcanele limbii romane” etc.) si expresia „a cadea pe bec”, de pilda.
Cu multumiri pentru sugestie,
lp
cine a citit – sau numai a tinut in mana – o carte aparuta la Limes sa ridice mana? buuuun
si cam ce publica Limes in afara volumelor de poezie ale celor mai netalentati poeti ardeleni din 80 (y compris M. Petean cu al sau \\\”Jucu Nobil\\\”, citit, cred, in toti acesti ani, doar de familia D-sale?)
sa fim seriosi, editura Limes nu exista (nu neaparat comparand-o cu Art, dar si cu – sa spunem – Paralela 45, Vinea sau Nemira)… cine e Luiza Palanciuc? serios, ati citit ceva de aceasta persoana? vreo traducere dintr-un autor important? cautati, va rog, pe liternet, traduceri efectuate de aceasta doamna plina de ifose care traduce \\\”le bec\\\” prin \\\”becul\\\”: http://atelier.liternet.ro/arhiva/2147/Beatrice-Libert/Litanie-pentru-o-indoiala.html
de cand il punem fata in fata pe dl Mircea Martin cu o seminulitate intelectuala, strecurata pe langa Mihai Sora – filosof si barbat cu slabiciuni prea omenesti…
Doamna Musat,
rolul dumneavoastra ca redactor al Observatorului si om de cultura este unul al medierii inteligente si generoase. Intelept ar fi sa le dati cuvintul traducatorilor de la Limes pentru a ne lamurim singuri, nu din ipoteza dumneavoastra, daca volumele in pregatire sunt un „bluf” sau nu. Daca traducerile exista, domnul Mircea Martin ar putea da dovada de generozitate, onestitate intelectuala si de respect fata de memoria lui Fondane, cedindu-le drepturile cumparate recent si propunind o colaborare cu cei de la Limes. Este chiar o obligatie morala, avind in vedere ca dl. Sora l-a invitat in mai multe articole sa se alature proiectului lor. N-am dat nicaieri in presa peste raspunsul dl. Mircea Martin la aceasta invitatie si cred ca ar fi momentul acum sa faca acelasi gest ca dl. Sora. Stimata Carmen Musat, nimeni nu se indoieste de generozitatea si calitatile dumneavoastra, insa ca redactor al Observatorului si prim beneficiar al fragmentelor traduse din Fundoianu si publicate in revista, va revine intii de toate obligatia reconcilierii nepartinitoare, a respectului pentru munca unor oameni si nu aceea a introducerii suspiciunilor si intretinerii birfelor meschine.
fost redactor, dezgustat de peisajul publicistic romanesc
Despre ce fel de onesittate vorbiti, doamna Carmen Musat, publicind o corespondenta privata? Nu se vede nici o calomnie acolo, ea este mai curind in articolul dumneavoastra. Este absolut lamentabila seria comunicatelor si intrigilor pe care le publicati si intretineti in revista…Si este evident de partea cui sinteti si in cine vreti sa aruncati cu noroi… Sintem sute care urmaream fragmentele din Fundoianu in revista si nu la astfel de explicatii ne asteptam pentru a justifica suspendarea rubricii. Ne-ati dezamagit si daca sinteti intr-adevar onesta, veti lasa sa apara acest comentariu pe sit!
Din tot acest articol si aceste schimburi de mail nu se intelege nimic! Ca cititor regulat al Observatorului, neavind habar nici de editura Art a domnului Mircea Martin si nici de Limes, urmarind insa de fiecare data cu sufletul la gura aparitia fragmentelor traduse din Fondane in Observator, sint de-a dreptul revoltat de cite vorbe inutile sint vehiculate mai sus! Draga Observator, daca esti asa de onest si impartial, de ce atita inversunare in a-i calomnia public pe cei care au muncit onest pina acum la acest proiect, adica echipa Sora-Palanciuc, nefiind la curent cu afacerile ulterioare ale lui Carassou? Oamenii astia si editura Limes au tot dreptul sa-si apere munca cinstita pentru care stau marturie fragmentele publicate chiar in Observator! Insa dumneavoastra ce anume aparati, pentru ca nu se intelege nimic si, mai ales, publicarea unor mailuri personale nu inseamna ca ca aparati onestitatea! Ce rusine sa opriti cu astfel de comunicate rubrica traducerilor din Fondane!
Scrieti: „Mărturisesc că am avut curiozitatea de a intra pe site-ul Editurii Limes (www.edituralimes.ro) pentru a vedea care sînt cele 11 titluri”…etc., etc. La editura Art ati gasit ceva? Sau ei au scuza de a nu pretinde ca ar avea vreo intentie in acest sens?
Daca domnul Martin ar ceda drepturile pentru publicarea lui Fondane si ar permite editurii Limes sa scoata volumele pe care pretinde ca le are gata, s-ar vedea imediat daca este sau nu un „bluf”. Dar si daca volumele ar aparea (si parca nu-mi vine sa cred ca se poate minti intr-o astfel de problema), ce-ar mai ramine din reputatia de fondanian a domnului Martin?
Doamna Musat,
nu se indoieste nimeni de generozitatea si buna dvs. credinta; pacat ca nu l-ati convins pe dl.Sora sa publice acel articol. M-ar fi interesat foarte mult ce gandeste si scrie domnia sa.Chiar nu inteleg ratiunea refuzului sau; atunci pentru cine a scris \”O crima impotriva gandirii\”? Doar pentru cativa prieteni carora le-a trimis articolul prin e-mail,sau pentru tot cititorul care , oricat de naiv ar fi, resimte totusi lipsa \”alterae partis\”.Mai incercati, poate reusiti!