Dramaturgia poloneza recenta: in cautarea dialogului pierdut

Spre sfirsitul anilor nouazeci, singurul raspuns la intrebarea despre noua dramaturgie poloneza era sa dai din miini cu un gest plin de jena. Guvernarea sufletelor in teatrul polonez apartinea unor Witold Gombrowicz, Slawomir Mrozek si Tadeusz Rózewicz, dramaturgi care debutasera in anii cincizeci ai secolului trecut. In anii optzeci, li s-au alaturat doi autori: Janusz Glowacki, care locuia pe atunci la New York si scria pentru publicul american, si Tadeusz Slobodzianek, autor al unor drame poetice inspirate din mitologia zonei limitrofe polono-bieloruse. Insa dupa anul 1989 n-au mai aparut la orizont nume noi, capabile sa concureze cu clasicii. Candidatii pentru profesia de dramaturg s-au apucat de indeletniciri mai banoase, cum ar fi scrierea de telenovele sau crearea de spoturi publicitare pentru detergenti de rufe, iar publicul a uitat ce inseamna o avanpremiera poloneza. – Spre Vest, inainte mars! In anii nouazeci, piesele poloneze contemporane au fost inlocuite asadar de noutatile de la Paris, Berlin sau Londra, desi subiectele acelor noutati sunau in contextul polonez ca o abstractie. Publicul autohton traia deci problemele unui dermatolog parizian bogat din piesa Arta de Yasmina Reza, care, nestiind ce ar putea face cu prea multi bani, cheltuieste o groaza de parale pe un tablou […]