Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
EminescuLL 2013
- 25-01-2013
- Nr. 658
-
UN Cristian
- Focus
- 16 Comentarii
S-a consumat încă un episod din Premiul Eminescu. După mulţi, cel mai important premiu naţional de poezie. (Deşi nu văd cum Premiile USR, Premiile României literare sau ale Observatorului cultural s-ar putea compara, ba, dacă mi se dă voie să am o părere, acestea sînt un garant la fel de sigur al valorii. Se pot aduce argumente pro şi contra, nu e acum cazul să numărăm cîţi scriitori importanţi au în palmares premiile respective.) La nivelul Operei Omnia, premiul i-a revenit, pe bună dreptate, lui Nicolae Prelipceanu (nominalizat din 2002), cîştigător cu un vot (4-3) în faţa lui Constantin Abăluţă. Pe listele de nominalizări au apărut, pentru prima dată, optzeciştii, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu şi Ion Mureşan. Întîmplător (sau nu), cel mai recent volum semnat Nicolae Prelipceanu a fost publicat la Casa de pariuri literare. Prilej, pentru cei care vor vrea să-mi găsească nod în papură, de a chicoti că ar trebui să fiu mulţumit. Dar să nu uităm că Nicolae Prelipceanu a onorat editura CDPL cu acest volum după ce manuscrisul fusese în prealabil respins de altă editură, ceea ce nu înseamnă că în discuţia acestui premiu ar conta vehicolul editorial. Cel puţin aşa ar fi cazul (relaţiile […]
nu știu cum poți fi atât de opac. mă întristezi
Claudiu Komartin zice asa (pe blogul lui): observația că „aspiranților” trebuie musai să li se comunice „dacă e cazul să se urce în tren pentru poza de grup” e de-a dreptul infantilă. Nu știu cum poți să faci din asta o acuză fără să te rușinezi puțin de prostia pe care o implică. Întotdeauna, an de an, dacă te uiți pe lista participanților (anunțată cu câteva zile înainte), pe ea nu se află decât numele poetului câștigător. […] Nu e clar că, dacă din cinci poeți nominalizați, pe lista participanților se află doar unul (cum s-a întâmplat anul acesta cu Anatol Grosu, sau în 2011 cu M. Duțescu), acela va lua premiul? Același lucru poate fi spus și despre premiul Opera Omnia. Dintre cei șapte nominalizați, invitat la Botoșani a fost doar Nicolae Prelipceanu. How obvious is that? Nu cred că își imaginează cineva că Premiul Național „Mihai Eminescu” o fi un fel de Premiu Oscar, că în sală sunt toți nominalizații și nimeni nu știe până în clipa când se deschide plicul cine va primi laurii… Să fim rezonabili.
si-aici se incheie citatul (nu am ghilimelele, ma scuzati, dau forma bruta). Bun:
1. A-ti informa nominalizatii, draga Claudiu, nu inseamna ca le spui la telefon daca au castigat sau nu, ci ca sunt pur si simplu nominalizati. E atat de greu sa fie folosit emailul sau telefonul pentru asta? Poate ca unii autori vor sa vina (pe cheltuiala lor, nu toata lumea asteapta decontul). Daca nu sunt pe lista si sunt nominalizati nu au de ce sa vina? Tocmai tu spui ca oricine e liber sa vina. Dar cine le spune lor asta? Ca si editurilor…
2. la urmatorul link ( http://www.agentiadecarte.ro/2013/01/zilele-eminescu-si-premiul-national-de-poezie-%E2%80%9Cmihai-eminescu%E2%80%9D-de-ziua-culturii-nationale/) puteti citi comunicatul din acest an. Nici vorba de a figura in el castigatorii (sau nominalizatii). Asa ca, serios Claudiu, sa fim rezonabili. Ne-ntindem la vorba aiurea, vii cu date total neconforme cu realitatea. Sa nu mai spun de ideea ca volumul lui Marius Chivu nu e debut. Cum sa nu rad la gandul ca unii debutanti sunt mai egali decat altii in drepturi doar pt ca ar debuta la 20 de ani si altii la peste nu stiu ce varsta? Debutul e debut si la 80 de ani.
Calmeaza-te, stiu ca refacerea dupa un drum atat de lung la masa principala a poeziei e grea, dar pune pe tapet argumente, nu date inexacte si partizane. Detaseaza-te putin, lasa alte edituri sa-si poarte singure de grija (nu mai calcula pe unde sunt invitate, ca nu cred ca stai bine la numaratoarea asta) si-o sa constati ca din afara lucrurile se vad mai bine (inclusiv bubele, floricelele si frustrarile). Poate te pregatesti mai bine la o eventuala discutie, ceea ce arunci aici nu numai ca nu are sens, dar nu se justifica la o verificare. Voi cauta cu grija imaginile din Club A. Sper sa le si gasesc. Oricum, te intrebi de ce sunt frustrat ca n-am ajuns la Botosani. O sa-ti raspunzi singur, privind acele imagini, ca sa-ti amintesti cum ai reactionat pt ca n-ai ajuns la New York. Iti spun eu ca merita si se sustine paralela asta. Lasa meciurile astea cu public aranjat, mai bine citeste listele de invitati si vezi daca ti se pare ca esti intr-o companie care te avantajeaza.
DC-E. daca reusesti sa-i capacitezi pe respectivii dialogheze, nu doar sa aplaude, Club A e singurul loc posibil pentru mine. Dau eu berea, in semn de pace.
Va trebui să merg la o lansare (cartea Corinei Sabău, la Humanitas Kretzulescu). Propunerea mea este deci următoarea: o dezbatere la USR la care să participe dl Gellu Dorian, Un Cristian, Claudiu Komartin, Răzvan Ţupa (şi el interesat de Premiile „Eminescu”), dl Al. Cistelecan (de la juriul „Opera Prima”) şi – last, but not least – dl Nicolae Manolescu (de la juriul „Opera Omnia”). O dezbatere la care se pot înscrie şi alţii; evident, în măsura în care au timp. Hai, dragă Un Cristian, ai făcut atîtea evenimente frumoase. Fă-l şi pe-ăsta. Cu drag, DCE.
Nu, nu e inutil; şi nici tardiv. Dacă n-am stat pînă acum „la aceeaşi masă”, uite, putem sta acum; numai să vrem.
Te preţuiesc foarte mult pentru ceea ce ai făcut în literatura ultimului deceniu. La fel pe Claudiu Komartin, dedicat şi el tinerilor poeţi.
Polemicile sînt interesante, pînă la un punct. Pamfletele sînt haioase, pînă la un punct. Dar dacă nu duc undeva, înseamnă că s-a pierdut vremea cu ele. Tu, dragă Un Cristian, poţi să fixezi întîlnirea-dezbatere în ce cadru preferi; şi eu îţi spun de pe acum că vin. Şi m-aş bucura foarte mult să vină şi Claudiu Komartin şi să încetaţi odată cu gratulările reciproce. Hai să facem dezbaterea la USR. Sînt convins că USR va fi receptivă.
Ce pot sa spun Claudiu? fiecare intelege cat intelege. Astept mailul pentru acordul in privinta antologia minune (nu incerca sa schimbi subiectul, ti-am dat exemple clare in ceea ce te priveste). Derapajele cauta-le in alta parte, ca vad ca ai timp de pierdut.
DC-E. Mi se pare si tardiv si inutil sa fie discutate lucruri care se puteau discuta cu ani si ani inainte. Trebuie sa treaca 12 ani ca editurile sa primeasca confirmari? Sau sa se-ntrebe cineva de ce nu exista un site al celui mai important premiu national de poezie? Cred ca e mai normal ca juriul sa demonstreze ca Vantureasa nu e debut si ce se intelege prin debut. Si, Daniel, nu pot sta la masa cu scriitori care ataca la persoana, macar atat. Sa invete intai sa argumenteze si apoi sa-si exprime ingrijorarea cu starea mea mentala sau cu editura.
cristian, îmi demonstrezi încă o dată că nu se poate vorbi cu tine. ți-am scris pe un ton calm și coerent. ți-am vorbit omenește. degeaba, absolut în zadar. tu să faci în continuare ca tine, că-ți iese totul de minune
c-am tastat repede şi-am omis ceva pentru care am intrat: găsesc neinspirat actul lui CK de a nu pune cărţile la dispoziţia publicului de la Botoşani, câtă vreme îi stătea la îndemână şi nici nu-i era incomod: nu pe toate cele publicate, doar pe cele două nominalizate la premiu, poate unii oameni ar fi vrut să le cumpere. Totuşi, oamenii ăia veniseră tocmai pentru a aplauda apariţia lor şi premierea lor, dacă nici acei oameni n-ar fi vrut să le cumpere, atunci cine să o facă şi unde?…
Cred că nu e neapărat condamnabil (o dată la 5 ani, să spunem, ca să nu devină obişnuinţă) nici să te autoinviţi, depinde doar cum o faci. Iată, eu m-am autoinvitat până acum o singură dată în viaţă undeva (sau de maxim două ori), şi am făcut asta scriind un e-mai ce te-a avut printre cei 3 destinatari (al doilea dintre ei fiind chiar Claudiu Komartin, aici de faţă, iar al treilea Ciotloş), dar am avut grijă să apară imediat şi public, motiv pentru care am inserat în prezentarea de aici:
http://colocviu2009.wordpress.com/2009/04/27/daniel-d-marin/
Chiar şi aşa, tot m-ai penalizat, în Observator cultural, peste un număr de ani (şi te-am penalizat la rândul meu, tot în Observator, pentru faptul că n-ai dat doar în mine, cum era firesc, dar şi în cineva care n-avea nici o legătura), ce vreau să îţi spun e că îţi înţeleg spiritul să îi spunem chiar protestatar (şi asta încă de când făceai „chestii” cu Marius Ianuş, pe la Litere sau chiar USR), însă în ce priveşte premiul Mihai Eminescu lucrurile pot fi mai simple decât le complici tu: poţi să faci ca mine în 2009, să te autoinviţi public. Dacă tu crezi că prezenţa ta acolo nu e incompatibilă cu ce se întâmplă acolo, poţi să spui simplu că nu te consideri incompatibil cu ce se întâmplă acolo şi, ca editor cu autori nominalizaţi la premiu, nu ai avea nimic împotrivă să accepţi o invitaţie acolo dacă ea va veni. Şi apoi rămâne la latitudinea lui Gellu Dorian. Eu aşa văd lucrurile şi, văzându-le aşa, sper să nu ai o clipă impresia că aş avea vreun parti-pris cu Gellu Dorian.
(dacă te bate gândul să cauţi, te anunţ eu din start că la Botoşani am fost invitat de Gellu Dorian doar pentru că era obligat: o dată (în 2002) pentru că am câştigat un premiu la „Porni Luceafărul…”, iar o altă dată, în 2003, pentru că, urmare a acelui premiu, era obligat să mă invite pentru lansarea cărţii mele; în rest, nu m-a invitat nici în 2004, când am fost nominalizat la Mihai Eminescu, nici în alţi ani în care erau pline listele de poeţi invitaţi. Ba mai mult, am fost singurul (ai citit bine: singurul) dintre nominalizaţii la Mihai Eminescu despre a cărui carte n-a scris un rând – despre toate celelalte, din 2000 şi până în 2012 a scris în rubrica din Convorbiri literare consacrată debutanţilor)
Sunt însă de acord în parte cu unele lucruri pe care le-ai prezentat sau propus (de ce juriul nu explică public absenţa cărţii de la Brumar, câtă vreme a invocat, prin vocea domnului Dorian, că ea nu era eligibilă pe motiv că n-ar fi fost prima carte a autorului – în acest caz să arate cum se numeşte prima carte a autorului şi ce ISBN are şi treaba se clarifică instantaneu; sau chestia de bun simţ pe care le-o recomanzi organizatorilor celui mai prestigios premiu literar din România – un site al premiului) şi, în privinţa acestora din urmă, nu pot decât să îţi spun că ai făcut foarte bine că le-ai consacrat un articol!
Cât despre prezenţa ta la Botoşani, în ciuda a ceea ce ai scris, şi cred că ştii, dacă vrei să te duci te duci!
Fiindcă îi cunosc pe toţi cei implicaţi (dl Gellu Dorian, Un Cristian, Claudiu Komartin) şi pot gira pentru buna lor credinţă, ca şi pentru pasiunea fiecăruia dintre ei pentru poezie, propunerea mea este să depăşim faza polemicilor interminabile şi să discutăm, cu toţii, „la aceeaşi masă” (într-un cadru comun). Nu vorbesc în numele colegilor de la juriul „Opera Prima”; dar, evident, dacă unul sau altul dintre ei (Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Andrei Terian) ar avea timp să participe la această discuţie, cu atît mai bine. Discuţia (dezbaterea) poate fi purtată oriunde – şi la finele ei putem pleca fiecare acasă cu un set de lucruri dezbătute şi clarificate. Sînt multe instituţii implicate aici; şi e chiar păcat ca din cauza unor orgolii personale sau a unor probleme de comunicare, imaginea acestor instituţii, publicaţii ori edituri (de la Uniunea Scriitorilor la „Observator Cultural” şi de la Casa de Editură Max Blecher la Casa de Pariuri Literare) să fie afectată. Toate aceste instituţii, publicaţii ori edituri încearcă să facă nişte lucruri pentru literatura română. Dezbaterea poate fi purtată la „Blecher”, în Club A, la „Observator Cultural” sau la Uniunea Scriitorilor. La USR ar fi cel mai logic, zic eu, dat fiind că dl Nicolae Manolescu, preşedintele USR, este şi preşedintele juriului 1 de la Premiile „Eminescu”.
Claudiu, se intampla in Club A, dupa o lectura la New York. Cine se oftica de mama focului ca nu a ajuns acolo? Aici vorbim despre un premiu national, care teoretic e reprezentativ. Nu era deloc complicat sa vina o invitatie in 12 ani. Daca nu exista o astfel de invitatie ce faci? Trimiti scrisoare de intentie? Intrebi concurenta? Te-as ruga sa ma scutesti de lectii (apropo de autori si ce crezi tu despre cum se intretine o relatie contractuala corecta). Respectul nu se castiga, exista sau nu. Nu bati cu pumnul in piept ca sa capeti. respect. Si nu cred ca din lista aia de sute de scriitori si editori da bine sa lipseasca cineva (in timp, vorbesc). Daca industria nu vede, daca autorii nu observa, asta e. Dar nu accept din partea ta sfaturi, mai ales in privinta modului de a trata cu autorii. Pentru ca nu stii ce vorbesti si te impiedici in cioburi. Incearca sa vezi dincolo de frustrari si de topuri (daca poti). Si nu ne mai plange de mila ca nu ne invita nimeni, ca nu mi se pare c-avem nevoie de asistenta. Incearca sa depasesti tentatia atacului la persoana si sa dai argumente. Nu mai dezinforma, te rog. Ai spus ca din comunicat se deduc castigatorii. Fals. Uita-te pe comunicatul pus de mine pe facebook si o sa vezi ca te-ai pripit. Spui ca ne inviti la nu stiu ce evenimente si nu venim. De parca suntem obligati sa semnam condica. Eu personal am venit la lansarea cartii lui Moni Stanila la Blecher. Cum ramane cu nici-o-da-ta? Incerca sa-ti amintesti de povestea din Club A (o sa caut si imaginile, ca sa-ti fac o paralela, apropo de frustrare) si, in general, pastreaza-ti sfaturile pentru tine. Nu mai judeca fara toate elementele, pentru ca vad ca nu te poti baza nici pe propria memorie.
Iti multumesc pentru aprecieri, dar intelege ca nu suntem multi in editarea de poezie si e normal sa vrei sa participi in locurile considerate reprezentative. Ce nu se leaga? In plus, nu uita, te rog, ca nu e vorba doar despre o frustrare personala, ci despre chestii concrete. In 2009 se-ntampla cu Vlad Moldovan. Ce am scris aiurea ca sa consideri un simplu scandal? Acum, oricat incerci sa spui ca Marius Chivu nu putea fi considerat debut, nu cred are sens sa nu fi fost considerat astfel.
Asa ca, draga Claudiu Komartin, sa ne vedem fiecare de ale lui, fara sa ne punem in pielea celuilalt. N-am de la ce sa-mi revin, sunt foarte convins, cu tot respectul, ca multi altii trebuie sa-si revina. Pana nu se duce totul in derizoriu. Cat despre lucrurile de facut impreuna, incerci sa fii diplomatic aici si pe blog esti foarte dulce. Vezi ca ti-am trimis un mail acum cateva luni (pe cel putin doua adrese de email, asa ca-ntre oameni) si n-ai catadicsit sa raspunzi. Si te mai rog ceva. Cand trimiti solicitari (dupa ce-ai invatat ca asa se face) editurii CDPL (pe care o compatimesti pentru pacatul de a afecta nu stiu ce imagine a autorilor) pentru proiectele tale, adreseaza-te, cum ti s-a spus, editorului, ca nu-ti cade mana. Vad ca esti foarte protocolar, dar uiti tocmai micile elemente, astea care fac sarea si piperul marilor suparari. De la un editor compatimit la un editor cu pretentii, ce esti, da importanta si acestui fapt nesemnificativ, dar indispensabil.
Scrie-mi mie sau adreseaza-mi-te cand soliciti ceva. Altfel iti subminezi singur solicitarea si buna intentie din teorie. Ai face bine sa-l inveti de dl Dorian sa fie mai organizat, mai putin crispat, sa dea niste comunicate si sa gestioneze cu mai putin fum premiul asta, daca tot esti in prejma lui. Plus un site, cum ziceam. I-l poti face chiar tu. Spor!
și atunci, dragă Un Cristian, de ce nu spui clar că zarva pe care o produci pornește de la ofuscarea ta că nu ești invitat la Botoșani? n-ar fi mai cinstit așa, decât să te legi de tot felul de chestiuțe sau să scornești supărări din astea, apocaliptice, în legătură cu lucruri de nimic, ce pot fi rezolvate simplu, ca-ntre oameni, printr-o discuție sau printr-o corespondență privată, și nu urlând la lună an de an? zi așa, vreau și eu la Botoșani, că-s editor cu pretenții. dar, pe de altă parte, iartă-mă că-ți spun asta pe șleau: aproape nimeni pe lumea asta nu te va invita la un eveniment pe care tu l-ai desființat în mai multe rânduri în Observator, pe facebook etc. eu sunt singurul nebun care continuă să vă invite, pe tine și pe Jalbă, la evenimentele pe care le fac (și care îi au în centru adesea pe autorii publicați de voi), iar voi nu ați venit nici-o-da-tă.
și mai e ceva ce vreau să-ți spun: cel mai mare rău pe care îl faci prin atitudinea ta e față de autorii tăi. faci o treabă excelentă ca editor, pe care o subminezi constant prin felul în care te porți. cu autorii (vezi Lavinia Braniște), cu cei care scriu nefavorabil despre cărțile apărute la CDPL, cu organizatorii concursurilor la care volumele autorilor CDPL ar putea câștiga (și o fac uneori, iar alteori nu).
respectul nu se câștigă în felul ăsta, cristian. iar frustrarea nu ține loc de nimic pe lumea asta. într-o piață atât de mică, după cum spui tu, te încăpățânezi să crezi că noi (Max Blecher, CDPL, Charmides, Tracus Arte, Herg Benet, editurile astea micuțe și inimoase) suntem într-un permanent conflict, că suntem concurenți. parcă am fi generalii lui Macedon și ne împărțim imperiul lăsat de izbeliște. aici greșești. cred că noi avem atâtea lucruri de făcut împreună, lucruri importante și durabile. asta e lumea în care trăiesc eu (și pe care îmi doresc să o edific laolaltă cu alții). însă peisajul tău mental e cu totul altul. revino-ți până nu-i prea târziu
Imi cer scuze, am crezut ca-ntr-o industrie normala, cele mai importante produse si putinii oameni care au ceva de spus in bransa (nu doar copiaza) se pot regasi pe listele (foarte lungi) dintr-o serie anuala de invitati. Se pare ca la Botosani e loc doar pentru invitatii traditionali. O iau ca pe un esec profesional. Daca in 12 ani niciun organizator nu s-a gandit sa ma puna pe-acea lista, daca poetii care au trecut pe-acolo si pe care-i plimba prin sacose nu stiu ce editor nu au simtit lipsa cuiva inseamna ca nu aveam ce sa caut. Dar frustrarea personala (logica, orice jucator trage la Champions League, daca tot e cotat astfel Premiul) nu trebuie acoperita de elementarele carente sesizate. De unde sa stie cineva care n-a ajuns niciodata in Arena ca standurile sunt la mica intelegere? Komartin e, ca de fiecare data, guraliv si fara logica. Ce sa-i poti raspunde favoritului ICR-ului si al Premiului Eminescu? Ca frustrarea tine de respect? Intr-o piata atat de mica si cu asa de putini jucatori e cam deplasat sa impui titulari si rezerve. Mi-e greu sa inteleg in ce lume traiesc acesti distinsi oameni. Pentru a cata oara trebuie sa li se explice ca industria inseamna concurenta, memorie si calitate? Dar vedetele, ca vedetele. Imi cer scuze, am crezut ca industria cere performanta si echilibru.
autorul acestui articol trage (pentru a câta oară) cu gloanțe oarbe, crezându-se Rambo 🙂
http://unanotimpinberceni.blogspot.ro/2013/01/premiul-national-mihai-eminescu-pentru.html
Stimate Domnule un cristian,
va dau dreptate, doar în parte, in cele ce spuneti in articolul Dumneavoastra. 1. Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opara Prima nu se afla in „curtea” mea. El a luat fiinţă în 1998, pe lîngă Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, la propunerea poetei Ileana Mălăncioiu. Din capul locului acordarea lui i-a revenit Memorialului Ipoteşti – Centreul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, conform regulamentului, fie cu finanţări de la Ministerul Culturii, fie de la Consiliul Judeţean Botoşani – ori, uneori, de la sponsori. Eu fac doar secretariatul acestui premiu, în sensul că adun cărţile pe care autorii sau editurile mi le trimit, aşa cum s-a stabilit printr-un protocol. (Abia de anul acesta acest premiui va fi marca inregistrată a Fundaţiei Culturale „Hyperion-c.b” Botoşani, pe care o administrez eu!). De fiecare dată toate cărţile care au ajuns la mine au fost trimise juriului. La această recentă ediţie,a XIV-a, a acestui premiu au sosit 20 de titluri (îmbucurător e faptul că cele mai multe şi foarte bune au sosit de la CDPL, pe care o administraţi cu pricepere şi dăruire Dvs.). Toate au ajuns la juriu. Acesta, urmînd cîteva precedente de la ediţiile anterioare, a decis să ia în calcul doar cărţile autorilor considerate debut absolut. Nu a fost decizia mea, ci a juriului. Debut absolut, în accepţia juriului si a regulamentului, înseamnă autor care a publicat pentru prima dată o carte, indiferent de gen; iar aici este vorba de POEZIE. Prin urmare, nu eu am decis să fie scoase din concurs cărţile lui Marius Chivu (carte pe care personal o consider una din cele mai bune apariţii în materie de poezie ale anului 2012) şi Bogdan Alexandru Stănescu (au mai fost două titluri care oricum nu intrau în discuţie). Deci, juriul a luat în calcul 16 titluri ale poeţilor debutaţi în 2012. Tonurile Dvs. la adresa mea, unele edulcorate, altele cu ironia dusă pînă la acuză, m-au determinat să vă răspund. Acest premiu nu neapărat prin valoarea lui pecuniară este iportant (deşi vă asigur că nici aşa nu stă prost!), ci prin juriul care-l legitimează. Am dorit din capul locului să nu fiu considerat eu „capul răutăţilor” sau cel al „bunei credinţe”, în sensul să mi se aducă amenzi sau laude! – niciodată n-au fost astfel de intenţii (aroganţe) din partea mea ca organizator, care am oferit de fiecare dată condiţii de ospitalitate maximă, în limita fondurilor existente. Nu putem, de asemenea, invita toate editurile care ne-au trimis cărţi în concurs, însă vom avea în vedere sugestiile Dvs. în acest sens. Şi închei – juriul este cel suveran, se votează în mod secret, iar decizia finală este a sumei voturilor obţinute de fiecare poet concurent. Prima condiţie pentru un debutant este acea de a trimite cartea în limitia timpului cerută de regulament. În rest, vă asigur de toata admiraţia mea,
Gellu Dorian
băi băiete tu n-ai de treabă