ESEU. Ilie GYURCSIK, Paradigme moderne. Autori. Texte. Arlechini

Ilie GYURCSIK Paradigme moderne. Autori. Texte. Arlechini Editura Amarcord, Timisoara, 2000, 338 p., f.p. Pornind de la paralogismul visului si de la un discurs interpretativ ce intra pe tarimul „nelipsit de reguli“ al jocului, dar „nicidecum sistematic“, un joc care va trece „cu nonsalanta de la constatari ce se doresc – totusi – riguroase la remarci familiar-confesive“ si va folosi „orice asociatie de idei ce nu va parea utila sau potrivita, jucarii si chiar tahipsii“, „trecerea de la exercitiul de stil la altele“ (v. Cioran – Exercitii de admiratie, p. 17). Cartea lui Ilie Gyurcsik urmareste o „anumita comprehensiune a Autorilor Moderni“ utilizind ca stratagema hermeneutica propriile lor instrumente de constituire a textului si visul ca pe o „parabola hermeneutica a textului modern“ (p. 42). De aceea documentele onirice personale vor avea un loc central, iar hermeneutica visului – cu supradeterminarile, incoerenta, enantiomorfismul, cauzalitatea humeana (relatia cauza-efect nu este necesara, ci doar probabila), paradoxul, oximoronul si tahipsiile inerente visului – se va constitui ca o paradigma a negativitatii absolute, a indecidabilitatii, incoerentei, incertitudinii, indeterminarii, dezordinii, golului, absentei (p. 52) ce definesc „modernitatea estetica“. Pe de alta parte, reversul medaliei si razbunarea: dezvaluirea modernismului ca „proiect ratat“, demonstrarea „posibilitatii de a […]