Cristina CIUCU

Doua editii Plotin

Plotin Opere, Vol. I Traducere, lamuriri preliminare si note de Andrei Cornea, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003, 444 p., f.p. Plotin Enneade I-II Editie bilingva, traducere si comentarii de Vasile Rus, Liliana Peculea, Alexander Baumgarten, Gabriel Chindea, cu o introducere de Vasile Musca, Editura IRI, Bucuresti, 2003, 444 p., f.p. Cele doua editii Plotin, aparute …

Citeşte articolul

PROZA. Ecouri din Holocaust in literatura universala

Ecouri din Holocaust in literatura universala Antologie alcatuita de Oliver Lustig, Editura Hasefer, Bucuresti, 2003, 496 p., f.p. Despre lucrurile despre care nu se poate vorbi si este imposibil sa se taca, trebuie sa se vorbeasca pina la trezirea „acelor spatii in care – oricit de slab – vocea umana mai are ecou“ (André Schwarz-Bart, p. 407), pina cind cuvintul …

Citeşte articolul

ESEU. Esther STAROBINSKI-SAFRAN, Tufisul si Vocea

Esther STAROBINSKI-SAFRAN Tufisul si Vocea Traducere de Ticu Goldstein Editura Hasefer, Bucuresti, 2003, 264 p., f.p. Fiica a reputatului profesor Alexandru Safran (ultimul sef-rabin al Comunitatii evreiesti din Romania dinaintea instaurarii comunismului), profesoara de istoria gindirii iudaice la Universitatea din Geneva, Esther Starobinski-Safran isi propune sa surprinda in aceasta culegere de studii principalele dimensiuni si interpretari ale unor idei centrale ale iudaismului: semnificatia …

Citeşte articolul

Ileana Marin, Infidelitatile mitului. Repere hermeneutice

Ileana Marin Infidelitatile mitului. Repere hermeneutice Editura Paralela 45, Pitesti-Bucuresti-Brasov-Cluj-Napoca, 2002, 151 p., f.p. Cartea Ilenei Marin defineste interpretarea ca „hermeneutica recuperatoare“ bazata pe doua miscari complementare: o miscare centripeta de „reconstituire a sensurilor antice“, un „puzzle «contrafacut» adesea“ prin coroborarea mai multor informatii si o miscare centrifuga, ce merge dinspre mit spre operele literare, filozofice, muzicale moderne si postmoderne. Analiza incearca …

Citeşte articolul

ISTORIA RELIGIILOR. Madeea SASANA, Moise Maimonide. Calauza ratacitilor ca itinerar al mintii in Dumnezeu

Madeea SASANA Moise Maimonide. Calauza ratacitilor ca itinerar al mintii in Dumnezeu Fundatia Romana pentru Stiinta si Arta, Academia romana, Institutul „G. Calinescu“, 2002 Calauza la Calauza ratacitilor a Madeei Sasana (Axinciuc), asistent universitar la Catedra de Limbi Orientale, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti, si colaborator la „Centrul de Studii Iudaice“, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti (cu al carei sprijin …

Citeşte articolul

ESEU. Ilie GYURCSIK, Paradigme moderne. Autori. Texte. Arlechini

Ilie GYURCSIK Paradigme moderne. Autori. Texte. Arlechini Editura Amarcord, Timisoara, 2000, 338 p., f.p. Pornind de la paralogismul visului si de la un discurs interpretativ ce intra pe tarimul „nelipsit de reguli“ al jocului, dar „nicidecum sistematic“, un joc care va trece „cu nonsalanta de la constatari ce se doresc – totusi – riguroase la remarci familiar-confesive“ si va folosi „orice asociatie de …

Citeşte articolul

Avram ROTENBERG, Evreul ratacitor. Istoria si manipularea unui mit

Avram ROTENBERG Evreul ratacitor. Istoria si manipularea unui mit Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, 240 p., f.p. Povestea neodihnei si nemuririi lui Ahasverus, a unuia dintre cele mai raspindite si mai adinc inradacinate mituri ale Europei, porneste de foarte departe, inradacinate in legendele pedepsei eterne raspindite in India, Arabia si Grecia, in ratacirea nocturna a vinatorului salbatic Wotan si „fatalismul eschatologic“ al Nordului, hranita …

Citeşte articolul

ISTORIE. Neagu DJUVARA, Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne

Neagu DJUVARA Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne Editura Humanitas, Seria „Istorie“, Bucuresti, 2002, 396 p., f.p. Schitarea unui tablou viu al tarilor romane in secolele tulburi al XVIII-lea si al XIX-lea presupune, mai intii de toate, parasirea perspectivei impietrite si „obiective“ a datelor si faptelor „majore“ si incercarea de a surprinde dinamica cotidianului, a „faptului divers“, culoarea timpurilor …

Citeşte articolul

PROZA. Martin WALSER, Clocot

Martin WALSER Clocot Traducere de Victor Scoradet, Editura Alfa, Bucuresti, 2002, 272 p., f.p. In excelenta traducere a lui Victor Scoradet, efervescenta polifonica a stilului lui Martin Walser, apreciat romancier – membru al gruparii literare „Gruppe 47“ – si jurnalist german, irumpe in confruntarea dintre lumea veche si asezata a Europei si tineretea exuberanta si insorita a Americii. Tema predilecta a lui Henry …

Citeşte articolul

ISTORIE. Flavius JOSEPHUS, Autobiografie. Contra lui Apion

Flavius JOSEPHUS Autobiografie. Contra lui Apion Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, 190 p., f.p. Autorul celebrelor Antichitati iudaice si Istoria razboiului iudaic, atit de apreciat de imparatii Agrippa si Vespasian, Flavius Josephus, este prezent acum la Editura Hasefer cu doua lucrari mai putin ample – Autobiografia si tratatul scris ca raspuns la trei cronici grecesti calomniatoare la adresa poporului evreu: Contra lui Apion. Epoca …

Citeşte articolul

FILOZOFIE. George ACHIM, Iluzia ipostaziata

George ACHIM Iluzia ipostaziata Editura Limes, Colectia „Paradigme“, Cluj-Napoca, 2002, 276 p., f.p. Teza de doctorat a lui George Achim, strabatind o impresionanta bibliografie, urmareste istoricul, filiatiile si metamorfozele acestui „arhetip“ al gindirii occidentale – mai putin al culturii romanesti, careia aceasta vocatie a utopiei pare sa-i lipseasca si careia ii este consacrat ultimul si cel mai restrins dintre cele trei capitole. Pornind …

Citeşte articolul

MEMORII. I. SCHECHTER, Biografia romantata a evreului

I. SCHECHTER Biografia romantata a evreului Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, 156 p., f.p. Ca viata este o mare nefericire au cazut de acord – prin tragere la sorti, cum altfel? – inteleptii celor doua scoli care au alcatuit Talmudul babilonian. Ca viata este o mare nefericire si ca ar fi fost mai bine sa nu te fi nascut. Dar, ehei – va completa …

Citeşte articolul

STIINTE POLITICE. David I. KERTZER, Ritual, politica si putere

David I. KERTZER Ritual, politica si putere Editura Univers, Colectia „Studii“, Bucuresti, 2002, 244 p., f.p. „Ancesteatralizarea“ – cum numeste Jacques Atlan ritualizarea ca forma de rezolvare a conflictelor in lumea animala – si simbolizarea reprezinta forma contractului individului cu societatea. „La – Loi – du – Nom – du – Père“, laconiana, dincoace de care nu exista decit haosul prim …

Citeşte articolul

ESEU. Marius LAZURCA, Zeul absent. Literatura si initiere la Mircea Eliade

Marius LAZURCA Zeul absent. Literatura si initiere la Mircea Eliade Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2001, 134 p., f.p. Zeul este mut, retras in miezul banalitatii, pentru ca realitatea sa a devenit inaccesibila; incognoscibilitate a ceea ce se arata prin ascundere, caci separarea radicala a lumii cotidiene si a dimensiunii sacre se explica prin „indiferenta semiotica“ si „incompetenta semiotica“ (Sorin Alexandrescu, cit., p. …

Citeşte articolul

FILOZOFIE. G.W. LEIBNIZ, Scrieri filozofice

G.W. LEIBNIZ Scrieri filozofice Traducere, studiu introductiv, notite introductive si note de Adrian Nita, Editura ALL, Colectia „Substantiall“, Bucuresti, 2001, 248 p., f.p. Volumul cuprinzind studiile, discursurile si corespondenta lui G.W. Leibniz cu regina Sophie Charlotte a Prusiei, principesa Sophie de Hanovra, Malenbranche si Pierre Bayle, tradus, adnotat si prefatat de Adrian Nita, reconstituie intregul sistemului filozofic leibnizian prin abordarea si lamurirea …

Citeşte articolul

FILOZOFIE. Henri BERGSON, Energia spirituala

Henri BERGSON Energia spirituala Traducere de Bogdan Ghiu, Editura Meridiane, Colectia „Major“, Bucuresti, 2002, 150 p., f.p. Transformind demersul filozofic intr-o cale a intrebarilor directe si esentiale, incercind sa inlature „pacatele filozofiei“: „prea mare abstractiune“ si „prematura autoreflectie a spiritului“ (p. 5), Bergson a reusit sa transforme spectralitatea filozofiei, replierea asupra ei insesi, intr-o privire care se abandoneaza lucrului intrebat, netulburata de traditii si …

Citeşte articolul

LINGVISTICA. Dan UNGUREANU, Originea limbajului si primul Om

Dan UNGUREANU Originea limbajului si primul Om Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2002, 172 p., f.p. Cartea lingvistului Dan Ungureanu, asistent la Facultatea de Litere a Universitatii Timisoara, sectia de Limbi Clasice, trateaza citeva dintre problemele de baza care preocupa lingvistica ultimelor decenii: problema existentei unei „facultati a limbajului“ si cea a „invatarii“, fundamentele neurofiziologice ale acestor teorii, „limbajul universal“, modele si legi …

Citeşte articolul

SOCIOLOGIE. Ute FREVERT, H.-G. HAUPT (coord.), Omul secolului XX

Ute FREVERT, H.-G. HAUPT (coord.) Omul secolului XX Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Colectia „Plural M“, Iasi, 2002, 328 p., f.p. Volumul de studii al echipei de sociologi germani, sub coordonarea lui Ute Frevert si H.-G. Haupt, incearca sa redea o imagine anamorfozata a contradictoriului secol XX prin reflectarea transformarilor pe care le-a suferit omul acestui secol in diversele sale ipostaze. Se …

Citeşte articolul

FILOZOFIE. Friedrich NIETZSCHE, Aforisme

Friedrich NIETZSCHE Aforisme Editura Humanitas, Colectia „TopH“, Bucuresti, 2001, 152 p., f.p. „Nihilismul activ“ nietzscheean se dezvaluie in Aforismele filozofului ca negare a negarii vietii, a instinctului, a vointei, implicind deconstructia oricarui principiu ultim, transcendent sau transcendental, a oricarui „arhe“ care sa constituie o intemeiere si o valoare suprema. Vor vorbi pe rind Zarathustra, profetul mortii lui Dumnezeu, al eliberarii de tirania transcendentului si …

Citeşte articolul

ESEU. Mircea ELIADE, A vedea lumea ca in ziua dintii a Creatiei. Pagini despre Brancusi

Mircea ELIADE A vedea lumea ca in ziua dintii a Creatiei. Pagini despre Brancusi Mihai Dascal Editor, Colectia „Orizonturi, mentalitati, civilizatii“, Bucuresti, 2001, 104 p., f.p. A vedea lumea ca in ziua dintii a Creatiei inseamna a urca spre privirea neinstrainata, spre viziunea proprie agricultorilor din neolitic“, a se apropia de piatra cu „sensibilitate aproape religioasa“, „a opera o stramutare a …

Citeşte articolul