Este Hamlet cu adevărat nebun? O problemă veche în straie noi

La mai mult de patru sute cincizeci de ani de la naşterea lui William Shakespeare, nu pare să mai fie nimic nou de spus despre opera sa. Ceea ce este scris în Eclesiast poate fi aplicat la fel de bine şi la critica literară dedicată pieselor shakespeariene: „Ce a fost va mai fi şi ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare“. Aceasă constatare este întărită şi de numărul mare de cărţi publicate în domeniu. În fiecare an, apar mai mult de două sute de studii în limba engleză dedicate scrierilor sau vieţii lui William Shakespeare; şi numărul creşte substanţial, dacă luăm în considerare studiile publicate în alte limbi. Folosind ca exemplu o singură piesă a celebrului dramaturg, putem apela la comparaţia superbă a lui Jan Kott: „Bibliografia tezelor şi studiilor consacrate piesei Hamlet este de două ori mai groasă decît cartea de telefon a Varşoviei“. Situaţia a ajuns atît de disperată (sau încurajatoare, dacă o privim ca semn al sănătăţii mediului cultural), încît, cum mi s-a spus anul trecut la un congres internaţional organizat de Shakespeare Association of America, „dacă ai ceva complet original de spus despre Shakespeare, cel mai probabil teai ţicnit sau, […]