Exil și creativitate

  • Recomandă articolul
Dislocare adesea traumatică și deposedare psihică și materială, exilul este o experienţă umană esenţială. Narațiunea religioasă a înregistrat de timpuriu fenomenul și i-a conferit o rezonanţă istorică amplă. Abraham în Biblie și Ulysses în mitologia greacă au personificat, fiecare, această extremă aventură; și nu sînt singurii care au simbolizat-o pentru posteritate. Epoca modernă a amplificat centrifuga conflictelor de largă amploare și a catastrofelor globale, fie din cauza accidentelor naturale, fie în virtutea intenselor conflagrații militare. Odată cu intensificarea circulației între ţări și civilizații, ca și a vitezei de deplasare, înstrăinarea de locul natal – voită sau forţată – și exilul în depărtările cele mai depărtate au devenit fenomene curente. Dureroasă cum este și uneori chiar fatală, încercarea la care sînt supuși sau se supun semenii noștri nu este, însă, doar o năruire, ci și, uneori, o renaștere în necunoscut, după șocul și revelația pe care necunoscutul le produce. Nu este chiar o întîmplare că printre exilații deveniți celebri sînt nume marcante, de care cultura universală nu se poate lipsi. A transforma un handicap într-o reafirmare implică repercusiuni asupra destinului uman și asupra istoriei umanităţii. Am putea cita numeroase nume de savanți și de scriitori, de artiști și de gînditori care […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.