Experienţa rezidenţei mele
- 16-04-2009
- Nr. 470 - 471
-
Vasile ERNU
- SUPLIMENT
- 0 Comentarii
Bursa de rezidenţă este unul dintre cele mai frumoase lucruri care i se pot întîmpla unui scriitor în perioada în care lucrează la o carte. Mai toţi amicii mei scriitori se plîng, la unison, de una şi aceeaşi problemă: lipsa de timp şi a unui loc de refugiu. Nu ştiu cum e în alte domenii şi cum îşi gestionează alţii timpul, însă pentru mine, nevoia unui „timp continuu“, care să nu fie fragmentat, care să-ţi permită să lucrezi o perioadă mai lungă asupra cărţii este absolut necesară. Cînd am primit bursa de rezidenţă de la Tescani, acordată de Pro Helvetia în colaborare cu Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu – George Enescu“, am fost mai mult decît bucuros. Ştiam de această bursă de ceva vreme, ştiam de proiectul derulat de Pro Helvetia, ştiam de eforturile pe care le-a depus Gabriela Tudor pentru a realiza acest proiect ambiţios. Ideea de a utiliza o infrastructură existentă, de a pune la dispoziţie cele patru centre pentru a găzdui artişti, de a pune un artist român şi unul străin să colaboreze, de a le oferi şi suportul financiar etc., mi se pare o ofertă generoasă. De fapt, un scriitor nu are nevoie decît de […]