Fictiune si cibernetica: legatura cognitivista

  • Recomandă articolul
Una din principalele preocupari ale stiintelor cognitive din ultimele doua decenii merge in directia destructurarii mecanismelor cerebrale ce duc la aparitia imaginii mentale. Filozofi ca Daniel C. Dennett sau psihologi ca Stephen Michael Kosslyn elaboreaza modele teoretice cognitiviste apropiate de cele fictionale ale prozei SF si cyberpunk din anii ’80-’90. Atit in cercetarea cognitivista, cit si in experimentele narative ale fictiunii cibernetice, functionalitatea mintii umane este redusa la o serie de operatii de tip computeristic, generate si sustinute de „marele procesor neuronal“: creierul. – In lumea imaginilor mentale Teoria computationala a mintii umane are o puternica sustinere in rindul psihologilor cognitivi. Unul din pionierii domeniului, Stephen Michael Kosslyn descrie modul de functionare a imageriei mentale intr-un volum din 1983, Ghosts in the Mind’s Machine. Creating and Using Images in the Brain, o amplificare a cartii sale Image and Mind din 1980. Incercind sa explice maniera in care imaginile mentale reusesc sa redea obiectele in absenta lor, Kosslyn procedeaza la o deconstructie a creierului uman, pe care il asociaza unui procesor cibernetic de programe ale mintii: „Putem vorbi despre minte ca despre o componenta a creierului, intruchipata in interiorul acestuia, exact cum vorbim de un program ca parte componenta electronica a […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }