FILOZOFIE. G.W. LEIBNIZ, Scrieri filozofice

G.W. LEIBNIZ Scrieri filozofice Traducere, studiu introductiv, notite introductive si note de Adrian Nita, Editura ALL, Colectia „Substantiall“, Bucuresti, 2001, 248 p., f.p. Volumul cuprinzind studiile, discursurile si corespondenta lui G.W. Leibniz cu regina Sophie Charlotte a Prusiei, principesa Sophie de Hanovra, Malenbranche si Pierre Bayle, tradus, adnotat si prefatat de Adrian Nita, reconstituie intregul sistemului filozofic leibnizian prin abordarea si lamurirea principalelor aspecte metafizice, fizice si cosmologice care definesc aceasta gindire: constitutia materiei si a spiritului, paralelismul corp-spirit si monadologia, teoria armoniei prestabilite, a rationalitatii divine si a principiului optimului. Respingind conceptia carteziana a substantei ca res extensa (sustinuta si de Malenbranche) precum si intelegerea mecanicista a lumii vii, Leibniz pune bazele intelegerii unui univers viu, in care orice forma organica este insufletita. Definind substanta ca fiind „o fiinta capabila de actiune“ (p. 228) Leibniz construieste o teorie a fiintei-unitate: monada, ens per se, este unitatea fundamentala a perceptiei, simpla, nedivizibila si, deci, indestructibila, irepetabila si imateriala „care a aparut si va disparea o data cu lumea“ (p. 38). Unitate indestructibila a fiintei, anterioara in „idee sau posibilitate“ diviziunilor. Moartea este doar invaluire, diminuare, „o stare in care perceptiile sint confuze si care dureaza pina cind acestea se dezvolta […]