Forţa juridică a denumirii de „limbă română“ în Republica Moldova

În rîndurile care urmează, ne propunem să demonstrăm că avem dreptul, iar instanţa de contencios constituţional din Republica Moldova are obligaţia de a statua că este corect juridic să denumim limba de stat a Republicii Moldova limba română. Introducere Apariţia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti în stînga Nistrului, în octombrie 1924, prin „grija“ autorităţilor sovietice – ciudăţenie politică fără vreo justificare istorică sau economică –, a reprezentat o sfidare a intereselor vitale româneşti de atunci (1.), o pregătire a alipirii forţate a teritoriului Basarabiei de teritoriul acestei entităţi şi – în final – crearea, în iunie 1940, a Republicii Sovietice Socia liste Moldoveneşti.   „Inaugurarea“ noii republici sovietice a presupus, printre altele, şi conceperea unei „limbi moldoveneşti“, considerate distinctă de limba română. Invenţia stalinistă nu poate decît să stîrnească rîsul – astăzi, ca şi atunci. Drept exemplu, vom cita cîteva articole din Constituţia RSSM (sau „legea temeinică“, aşa cum i se mai spunea) din 1941 (2.), articole scrise, se spune, în „limba moldovenească“:[…]   Articolul 4. Temelia economică a RSS Mol doveneşti o alcătueşte sistema socialistă a gospodăriei şi proprietatea socialistă asupra uneltelor şi mijloacelor de producere, care s-au întărit ca rezultat a lichidării sistemei capitaliste de gospodărie, al anulării […]