Fracturarea naţiunii

Ce calităţi ar trebui să aibă preşedintele României? Acest tip de întrebare se află în centrul gîndirii politice încă de începuturile sale. Spre exemplu, Platon şi Aristotel erau deja preocupaţi să determine calităţile specifice omului politic. Răspunsul la această chestiune nu este neutru: de modul în care se determină şi legitimează calităţile specifice politicienilor depinde recrutarea acestora. Un altfel de răspuns a fost oferit de Karl Popper într-un eseu celebru, „Despre sursele cunoaşterii şi ale ignoranţei“. Astfel, Karl Popper constata că atît epistemologia clasică, cît şi gîndirea politică clasică se aflau în eroare. În cazul epistemologiei, întrebarea fundamentală era: „Care este principala sursă a adevărului: raţiunea sau simţurile?“. Or, constata Popper, această întrebare sugera o abordare autoritaristă, trimiţînd spre o perspectivă categorică, într-un domeniu în care nimic nu justifica o astfel de dihotomie. Iar această formulare îşi găsea un corespondent în gîndirea politică şi, prin efect, în politica practică: „Care e cel mai bun regim politic?“. Iar din răspunsul la această întrebare decurge şi determinarea aşa-ziselor calităţi ale unui şef de stat. Or, atrăgea atenţia cunoscutul filozof austriac, dacă în epistemologie problema statutului adevărului ar putea fi rezolvată, mai degrabă, dacă ar fi detectate şi eliminate erorile decît dacă s-ar […]