Frica

Paul Goma la 80 de ani

  • Recomandă articolul
…Dacă însăşi constatarea că nu mi-e frică  e un semn că mi-e foarte, foarte frică? Paul Goma – Gherla    Cînd şi, mai ales, de ce v-a fost ultima dată frică? Aţi învins-o, frica aceea? Sau aţi lăsat-o să vă paralizeze impulsurile, să vă schimbe reflexele şi, treptat, să vă dezumanizeze? Încă şi mai general: v-aţi învins vreodată frica, v-aţi spus măcar o dată adevărul? Sau aţi preferat mereu să vă abateţi privirea, să vă ridicaţi gulerul pardesiului, să treceţi pe celălalt trotuar, să zîmbiţi umil, să fiţi întrutotul de acord sau să nu aveţi, uite, nici o părere, nici un adevăr de spus? Aţi preferat să intraţi pe uşa din dos, să vă faceţi de lucru la garaj, să întîrziaţi la bucătărie, să mergeţi pe vîrfuri, să evitaţi un om, un birou, un culoar, o situaţie, un grup, o instituţie, o clădire, o stradă, un cartier, să suflaţi în lumînare la auzul paşilor, să nu ridicaţi receptorul din furcă, să nu aveţi, tocmai atunci, impulsuri sau acoperire, să nu deschideţi e-mailul? Pericolul, real sau imaginat, a trecut cum a trecut, şi atunci aţi invocat imediat, nu-i aşa, în apărare, în faţa oglinzii sau a unui prieten de suflet, instinctul […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.