George Bălăiță (1935-2017)

Pe 16 aprilie 2017 a murit prozatorul George Bălăiță. Născut la 17 aprilie 1935, la Bacău, George Bălăiţă urmează, o perioadă, cursurile Institutului de Cultură Fizică şi Sport din Bucureşti (1953‑1955). Este absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi (1967). Lucrează ca desenator tehnic, profesor suplinitor, instructor metodist, iar din 1964, ca redactor şi apoi redactor-şef adjunct al revistei Ateneu din Bacău. După mutarea la Bucureşti, devine secretar al Uniunii Scriitorilor (1979), apoi director al Editurii „Cartea Românească” (1980‑1989) şi redactor-şef al revistei Arc (1991-1997). Debutează cu reportaje în ziarul Steagul roşu din Bacău (1958) şi cu proză în Luceafărul (1960). Primele cărţi ale lui George Bălăiţă sînt volume de proză scurtă: Călătoria (1964), Conversînd despre Ionescu (1966), Întîmplări din noaptea soarelui de lapte (1967). Consacrarea va veni prin apariția a două romane: Lumea în două zile (1975), pentru care i s-a decernat premiul Uniunii Scriitorilor, şi Ucenicul neascultător (1977), care a primit Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române. În 2008, în cadrul Tîrgului Bookfest, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură pe anul 2007 pentru întreaga operă literară. Anul trecut, în 2016, i-a apărut romanul Învoiala, […]