Inedit Fondane
- 06-08-2009
- Nr. 486
-
Țicu GOLDSTEIN
- RESTITUIRI
- 10 Comentarii
Aceste inedite nu au apărut decît în volumul Fondane – Maritain, Correspondance de Benjamin et Geneviève Fondane avec Jacques et Raïssa Maritain, Paris, Éditions Paris-Méditerranée, Collection „Cachet Volant“, 1997. Necuprinderea lor în volumele postume publicate, dată fiind importanţa acestora, ar provoca o nedumerire şi ar pretinde o explicaţie. Sînt de presupus două motive. Caracterul lor de revoltă cutezătoare şi solitudinea absolută, amintind de cuvintele biblice: „Doamne, Doamne, de ce m-ai părăsit?!“ ale celui răstignit şi chiar depăşindu-le în temeritatea lor. Geneviève a ezitat să le dea publicităţii, părîndu-i-se prea dure, şi le-a încredinţat lui Jacques Maritain. „Erezia“ acestor texte inedite trebuie să ne readucă în memorie acele tribunale rabinice medievale, de care trebuie să fi ştiut Fondane, unde era judecat Dumnezeu însuşi, pentru moartea pe ruguri a sute de nevinovaţi, lichidaţi pentru credinţa lor nestrămutată. La limită, să ne mai reamintim şi de blestemele mamelor românce la adresa Cerului, atunci cînd, în vremea secetei, mureau de foame copiii nevinovaţi. Un strigăt sfîşietor, poate ultimul…, deoarece nu ştim exact cînd l-a pus şi pe hîrtie! Azi plîngerea mea e amară (Iov) „Plîngerea mea e astăzi amară angoasa aproape de sufletul meu albia torentelor e atît de secată, încît pot […]
Sper ca am scris corect numele celui citat mai sus, dar asta nu inseamna ca nu ma intreb: ce cauta un tip atat de scortos si pe deasupra si in afara problemei in discutie pe site-ul unei publicatii atat de onorabile ?
fiind monitor, f.corect şi bineintenţionat nu stâlci numele, din politeţe, că despre asta vorbim, mă cheamă boris marian mehr, nu baris mareanu, montatorule, spune cum te numeşti, discutia nu va suferi, sa nu facem pe ceea ce nu suntem
Un articol meritoriu, pe care autorul, din pacate, s-a grabit oferind ca inedite doua texte care potrivit nu doar dictionarelor si semanticii de uz curent, ci si criteriilor de cercetare istorica ( inclusiv cea a literaturii), din moment ce au vazut lumina tiparului, ele sunt doar putin cunoscute. Ceea ce e cu totul altceva. Pacat ca pseudonumele (sic!) Atlantic si Baris Marean au coborat dezbaterea posibila la nivelul hartzei coltzoase. Poate ca redactia O.C.prin oameni de prestantza d-nei C. Musat, a d-lor O. Simonca sau P. Cernat vor considera util sa faca precizarile de rigoare. Multumesc
Aflam din Notă: „Aceste două texte, însoţite de o fotografie a lui Fondane, au fost, probabil, remise de către sora lui Fondane, Marie, lui Jaques Maritain, atunci cînd l-a vizitat la 21 august”
Stiam ca Fondane a avut doua surori, niciuna pe nume Maria. Cred ca e vorba de sotia sa care si-a luat acest nume dupa ce s-a calugarit.
d. atlantic a răspuns lui v.auraru, care nu a depăşit studiile între scoarţele Dex-ului, nepricepându-l. Bucuria poemului nu contează la cel care gândeşte în dicţionare, îndreptare şi reguli de circulaţie, auerari de duzină
regret că până şi un subiect nobil trezeşte în prietenul V.A., cunoscut pentru bunătatea sa esenţială,reacţii mărginaşe, repet, îl felicit pe Ticu Goldstein pentru punerea în temă. Iubiţi comentatori nu vă ascundeţi după rizibile pseudonime.
Pentru cititorul de limba romana, textele lui Fondane sunt de trei ori inedite: 1. apar pentru prima data in limba romana, respectiv intr-o traducere inedita , adica texte care n-au fost tiparite, in limba romana, in Franta. 2. originalele, in franceza, sunt semnalate pentru prima data in presa, pentru publicul larg, chiar daca editia respectiva este cunoscuta specialistilor. 3.intr-adevar, poemul Iov este inedit prin dramatismul sau intrinsec, premonitoriu…dar cu cine sa vorbesti? cu cei care au invatat a(i)uraria la ID…USH, probabil…ca sa fim in nota zilei bondreiste, chiar daca navetistii de acolo nu sunt inediti, precum popa Burducea, cel cu tuica si cu crucea…
Atat DEX, cat si Larousse definesc ineditul ca fiind „ceva care inca nu s-a publicat,editat „; si atunci de ce sunt considerate (de catre autorul articolului si redactia O.C.) ca fiind inedite textele lui Fondane de mai sus, de vreme ce, cum scrie si T.G., ele au aparut in 1997 in corespondenta dintre Maritain si sotia lui Fondane?
…nu si grabitului „comentator” ( sau, daca preferati, aplaudac) de mai sus, care tine cu tot dinadinsul sa se afle in treaba
felicitări bravului cercetător