INTERSECTII. Sint intr-adevar americanii atit de (ne)sofisticati?

Am fost aseara la o cinemateca improvizata intr-un community college local, unde se proiecta un film belgian, premiat la Cannes in 2005. E o poveste foarte „europeana“ si, in ciuda faptului ca publicul era deosebit de cel care umple salile cinematografelor obisnuite, ma intrebam ce vor fi gindind acesti americani din Columbia despre drama unor tineri pierduti in labirinticele periferii ale unor mari orase industriale europene. M-am bucurat, asadar, cind o cunostinta a noastra a acceptat sa vina, impreuna cu sotul ei, la un after movie drink. Drink-ul a fost, in cele din urma, un ceai fara cofeina – aici toata lumea se teme sa conduca chiar si dupa un pahar de vin –, dar discutia a fost foarte interesanta. Mai ales cind s-a dovedit ca invitatul nostru crescuse intr-un… cinematograf (ceea ce mi-a amintit de filmul Cinema Paradiso); tatal lui fusese proprietarul unei sali de proiectie, si tinarul Howard vedea mai toate filmele care rulau acolo. in timp, a devenit un cinefil de o calitate deosebita, cum, intr-adevar, numai cineva crescut „la umbra ecranului“ poate fi. Filmul belgian descrie povestea unor tineri care traiesc in marginea periferiei, as zice. Toate conflictele si contradictiile sociale imaginabile sint implicate in vietile […]