Intoarcerea scriitorului – Norman Manea la Bucuresti

Deprins sa caute in �Lumea Noua� gustul de neuitat � in bine si in rau � al trecutului, Norman Manea impartaseste cu Paul Celan nu doar conditia �evreului pneumatic�, ci si �limba in-tranzitiva a traumei�. Pentru autorul Plicului negru, al Anilor de ucenicie ai lui August Prostul si al Intoarcerii huliganului, scrisul este o terapie menita nu atit sa vindece, cit sa aduca la suprafata ranile profunde ale memoriei si mereu reinnoita batalie launtrica. Efortul de recuperare a trecutului transcrie, de fapt, o dramatica tentativa de autodefinire, scriere de sine menita sa contureze simetria simbolica a destinului lui Norman Manea: lunga noapte a initierii incepe in 1941, cind copilul de 5 ani, pierdut in convoiul exilatilor, ajunge in Transnistria (TRANS-TRISTIA, cum caligrafiaza memoria afectiva) din pricina unui dictator si a ideologiei sale, si continua dupa patruzeci si cinci de ani cu un nou exil, determinat, de aceasta data, de un alt dictator si de o ideologie opusa celei dintii. Asumindu-si conditia de nomad, Norman Manea isi declara un singur �domiciliu permanent� � limba romana, si o singura avere � prietenii, pe care ii poarta cu sine oriunde. Este marturia de credinta a celui care, desi se considera nascut �sub semnul […]