ISTORIE. Constanta GHITULESCU, In salvari si cu islic.

Constanta GHITULESCU In salvari si cu islic. Biserica, sexualitate, casatorie si divort in Tara Romaneasca a secolului al XVIII-lea Editura Humanitas, Bucuresti, 2004, 420 p. O iscoada care patrunde in iatacurile jupineselor, tine socoteala barbatilor cind umbla troina prin mahala si trage cu ochiul la catastihul popii este „personajul“ principal din cartea de debut a Constantei Ghitulescu. Titlul, inspirat ales, ar fi putut fi al unui roman din familia „metafictiunilor istoriografice“, scris ca sa imagineze scene de „petite histoire“, pe care nu le stim, din veacul fanariot. Este insa ceva mai mult decit un fel de „roman“, mizind pe pactul autenticitatii, anume o cercetare bine documentata asupra lucrurilor marunte care, cu firescul si picanteria lor, umanizeaza o epoca. Pina tirziu, cind Jacques le Goff a inceput sa-si scrie cartile, s-a pastrat, macar in parte, imaginea unui Ev Mediu populat de eretici si sfinti, care nu traiau defel. Istoria „mare“, plina ea insasi de tot soiul de curiozitati, nu mai lasa loc si pentru viata de zi cu zi. Ceva asemanator oarecum se intimpla cu secolul al XVIII-lea romanesc. Este o perioada din acelea cunoscute indeobste sub numele de „dark ages“: domniile hotarite la Constantinopol, mucarerul, peschesurile, supusenie si nesiguranta. Incolo, […]