Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Je suis Charlie! Je suis Ahmed! Je suis Juif!
- 16-01-2015
- Nr. 755
-
Norman MANEA
- EVENIMENT
- 8 Comentarii
Sinistrele crime comise în ultimele zile la Paris au stîrnit oroare în lumea civilizată şi au resuscitat dezbaterile despre fundamentalismul islamic, libertatea expresiei şi actualul antisemitism, islamic sau nu. Masacrul revendicat de Al Quaeda din Yemen, ca răzbunare contra caricaturilor publicate de revista Charlie Hebdo, vine după o serie lungă de crime similare comise în fatidica zi de 11 septembrie 2001, apoi la Madrid, în Bali, la Ierusalim şi Londra, la Buenos Aires şi Boston, la Moscova, la Beirut, la Nairobi, la Sydney, la şcoala elementară din Peshawar, în Pakistan, în Nigeria şi în prea multe alte locuri. Avem de-a face cu un fanatism de o mare vigoare a urii, însufleţită de frustrare şi un militantism isterizat şi ucigaş. Şocante sînt actele de terorism ale imigranţilor islamici, care şi-au părăsit ţările lor brutale şi bigote în căutarea unui trai mai liber şi mai prosper, dar încearcă să impună în noile domicilii legile barbare care dominau locurile din care s-au exilat. A răspunde unor caricaturi, oricît de provocatoare, prin gloanţe reprezintă o agresiune sîngeroasă, promulgată în arhaica, obscurantista lege Sharia din urmă cu 14 secole, actualizată în altă epocă şi într-un stat secular, de mare tradiţie democrată, cu o istorie […]
In vederea salbaticiei celei mai recente (Norman Manea enumera si altele) ar trebui sa-i cerem scuze lui Samuel Huntington. E foarte dureros sa fii un proroc care are dreptate dar nu e crezut. Conceptul conflictului dintre civilizatii a fost acoperit de deriziune multiculturala. Kitsch-ul stangist al Marelui Mars (Kundera), viziunea roza a omenirii mergand mana in mana catre un viitor comun, si “political correctness” au inabusit viziunea cinica dar adevarata a incompatibilatii dintre valorile culturale si morale dintre civilizatia Vestului si cea a Jihadului. Adevarul mai rafbufneste cu ocazia cate unei grozavii dupa care cenzura si, mai dureros, autocenzura si comoditatea ne imping inapoi pe calea batuta.
Avem de a face, ca sa o spunem pe sleau cu un act de razboi: tentativa de a exporta evul mediu Islamic in Vest, cu toate bubele lui: Sharia, Dhimma (statutul inferior acordat crestinilor si evreilor; ceilalti “idolatri” trebuie convertiti sau exterminati) negarea radicala a drepturilor femeilor, intoleranta etc. Astazi Houellebecq este sarbatorit pentru clarviziunea si curajul sau. Acum o generatie, Jean Raspail descria cu o ironie salbatica in “Le Camp des Saints” o carte iritanta, rasista si provocatoare, colapsul civilizatiei Vestului in fata unei invazii pasnice de catre lumea a treia. Azi aduna praful prin biblioteci. Probabil ca si cartea lui Houellebecq va avea acceasi soarta.
Doar ultimele doua paragrafe din articolul lui Norman Manea se refera la Romania dar covarsitoarea majoritate a comentariilor se concentreaza asupra lor, ca si cum masacrul din Paris nu ar avea nici o semnificatie “la noi.” E mai important sa ne zgandarim ranile, sa demonstram ca raul unuia a fost mai mare decat raul celuilalt, sa castigam mici avantaje provinciale decat sa confruntam noul conflict definitoriu al epocii: democratie sau teocratie medievala, libertate sau supunere, cultura sau fanaticism religios, libertatea cuvantului sau pumnul in gura. De aparat sa ne apere altii, ca ei au mai mult de pierdut. “Ma tem pantru viata me.Nu mai putem merge cafine. Fac resposabil guvern.”
Nu, din pacate nous sommes pas Charlie. Cei din apus sunt doar din cand in cand, dupa cate un macel: New York, 11 Septembrie 2001 , Paris 2015. Noi suntem Romani, “mai mult sau mai putin onesti.” Ei sunt Osama bin Laden tot timpul, implacabili si fanatici. Pe cine a-ti paria?
uite: de data asta articolul mi se pare *traznet*!
Cele bune,
Nea Marin
Nu trebuie sa uitam pe preotii legionari. „Sfantul” Viorel Trifan mare preot mare si de meserie asasin. A scapat de „zdup” si a reusit sa se fofileze in SUA via Canada unde a devenit mare arhimandrit mare dupa ce gealatii lui au asasinat un preot roman din Akron Ohio. Asasin la rebeliunea pardon revolutia legionara din Bucuresti in Ianuarie 1941. A fost reconuscut la tribunal in New Jersey de o persoana a carui tata a fost trimes pe lumea cealal de monahul Viorel. Si asta a fost sfant? N’a pierit in temnitele comuniste ci mai curand exilat in Portugalia dupa eforturi care au durat 10 ani.
@ Marina
Din cele trei ipostaze ale lui Norman Manea, nu sunt nici Charlie, nici Ahmed.
Intrebarile dumneaoastra sunt justificate. Unii dintre cei inchisi (ex. Nichifor Crainic) si-au meritata pedeapsa si nu-au sfintit locul. Altii poate nu/da sau da/da sau nu/nu. Nici unul insa nu pare sa fi trecut prin focurile metanoiei, lucru cat se poate de evident cand supravietuitorii au inceput sa vorbeasca dupa 1989. Pana la urma conteaza mantuirea, nu curajul.
Normman Manea: puteti comenta cazul Baruch Goldstein si masacrul de la Hebron? Inclusiv strania lui venerare si pelerinajul la mormantul sau practicat de unii evrei?
Au fost si legionari morti in puscariile comuniste. Ne bucuram ca securitatea i-a bagat in puscarii si i-a omorat? Intreb, doar…
Au fost si persoane fara orientare politica bagate in puscarie pe motiv ca erau legionari. Securitatea i-a acuzat de legionarism si i-a bagat in inchisori. Dar ei nu erau legionari… Ne bucuram? Intreb, doar.
In 1948, au fost si persoane, fara probe de legionarism, arestate si incluse la categoria „Preventiva”. Nu erau probe, dar au fost arestati pentru ca „ar putea fi”. Ne bucuram?
Au fost si scriitori, vezi cazul Noica, simpatizanti ai legionarilor, bagati in puscarii pentru cu totul alt motiv. Ne bucuram?
Au fost si legionari care au pactizat cu sistemul comunist. Ne bucuram?
E adevarat că o parte din legionari s-au inscris în 1945 în Frontul Plugarilor pentru a li se pierde urma? Ce s-a intamplat cu ei? Au devenit zeloşi activisti ai Partidului Muncitoresc Roman?! Ne bucuram?
E adevarat că legionarii din inchisori indemnau pe ceilalti detinuti politici sa reziste si unii puscariasi, cum a fost N. Steinhardt, au fost impresionati de cum se comporta legionarii in anchetele securitatii?
E adevarat că securistii si comunistii au pus pe seama legionarilor orori petrecute in inchisorile romanesti, mai ales „reeducarea” (1957, procesul Vica Negulescu)?
E adevarat că în Raportul final al al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania sunt amintiti ca victime ale represiunii comuniste si legionari?
Un legionar mort în inchisorile comuniste nu este o victima a comunismului? Daca nu este o victima, ce este?
Cand vorbim de victime ale represiunii comuniste facem o selectie? Ii amintim doar pe taranisti, doar pe liberali, doar pe preoti, doar pe…
L-am scapat pe Marius si l-am pus in dialog pe Norman cu el insusi.
Iata secventa corecta:
Marius:
Invocîndu-se provocările antisemite, se produc fapte greu de înţeles. În 10 februarie 2009, Primăria Tîrgu Ocna i-a acordat, post mortem, titlul de cetăţean de onoare al oraşului lui Valeriu Gafencu, cel care prin faptele sale din temniţă a fost socotit de Nicolae Steinhardt drept „Sfîntul închisorilor“. În 8 noiembrie 2011, Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“ i-a solicitat primăriei retragerea acestui titlu, motivîndu-se apartenenţa sa la Mişcarea Legionară, dar la începutul lunii iunie a anului 2013, Consiliul Local nu a întrunit majoritatea necesară pentru a lua o asemenea decizie. Totuşi, peste trei săptămîni, pe 21 iunie 2013, în urma unor presiuni de la nivel guvernamental, cum au acuzat ulterior unii consilieri, decizia retragerii titlului a fost luată în unanimitate.
Norman:
S-a speculat mult şi despre multe, nu au fost uitaţi, desigur, nici legionarii morţi în închisorile comuniste. Viziunea combativă a acestora nu se deosebea – trebuie să repet – de zeloşii arhangheli de azi ai islamismului, iritaţi pînă la nebunie şi sadism de „impuritatea etnică“ şi nemiloşi cu „infidelii“ de altă credinţă, slăvind martiriul pentru cauza şi moartea colectivă, drept înălţare spre fericirea absolută. Unii îi califică şi azi pe adepţii de ieri ai statului naţional-legionar, mistic şi totalitar, drept „sfinţii neamului“ pentru că au suferit în teribilele celule ale captivităţii, morţi în coşmarul suferinţei.
Charlie?
Marius
S-a speculat mult şi despre multe, nu au fost uitaţi, desigur, nici legionarii morţi în închisorile comuniste. Viziunea combativă a acestora nu se deosebea – trebuie să repet – de zeloşii arhangheli de azi ai islamismului, iritaţi pînă la nebunie şi sadism de „impuritatea etnică“ şi nemiloşi cu „infidelii“ de altă credinţă, slăvind martiriul pentru cauza şi moartea colectivă, drept înălţare spre fericirea absolută.
Unii îi califică şi azi pe adepţii de ieri ai statului naţional-legionar, mistic şi totalitar, drept „sfinţii neamului“ pentru că au suferit în teribilele celule ale captivităţii, morţi în coşmarul suferinţei.
Norman
S-a speculat mult şi despre multe, nu au fost uitaţi, desigur, nici legionarii morţi în închisorile comuniste. Viziunea combativă a acestora nu se deosebea – trebuie să repet – de zeloşii arhangheli de azi ai islamismului, iritaţi pînă la nebunie şi sadism de „impuritatea etnică“ şi nemiloşi cu „infidelii“ de altă credinţă, slăvind martiriul pentru cauza şi moartea colectivă, drept înălţare spre fericirea absolută.
Unii îi califică şi azi pe adepţii de ieri ai statului naţional-legionar, mistic şi totalitar, drept „sfinţii neamului“ pentru că au suferit în teribilele celule ale captivităţii, morţi în coşmarul suferinţei.
E randul vostru, Charlie (sau nu).