LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. În căutarea timpului trecut

După 1989, au apărut foarte multe cărţi de memorialistică: jurnale, amintiri, memorii, interviuri cu cei care nu mai sînt, dosare secrete, documente fel de fel. A fost o mare curiozitate publică provocată de multiplele interdicţii din comunism. Scriitori sau jurnalişti, oameni de ştiinţă sau vedete din lumea artei, mai mult sau mai puţin interzişi de regimul comunist, ba chiar simpli şi obscuri necunoscuţi au ieşit pe piaţa editorială românească, încercînd să recupereze, măcar şi parţial, o bibliotecă ce zăcea în subteranele memoriei colective româneşti. Faptul că apar în continuare astfel de opuri, multe surprize dintre cele mai intersante, nu poate decît să ne bucure şi să trezească interesul.   Mihail Sevastos (1892-1967) nu este un scriitor de raftul întîi. A fost un personaj al unei anumite epoci, a scris mult, şi poezie, şi proză, şi teatru, a făcut şi jurnalism cultural, a scris mult şi inconsistent pe alocuri. O nouă ediţie din Amintiri de la Viaţa românească (Editura Polirom, 2015) ar putea să-l readucă în interesul publicului românesc. Mai ales că a fost ani de zile în miezul unei reviste care are locul ei distinct în istoria literaturii române.Viaţa românescă, apărînd şi azi sub egida USR, a marcat cîteva decenii […]