Marete vremi
- 18-05-2004
- Nr. 221
-
Paul CERNAT
- STUDII CULTURALE
- 0 Comentarii
Muzeul Taranului Roman. LXXX. Marturii orale. Anii ’80 si bucurestenii Volum ingrijit de Ana Vinea si conceput de Serban Anghelescu, Ioana Hodoiu, Cosmin Manolache, Anca Manolescu, Vlad Manoliu, Irina Nicolau, Ioana Popescu, Petre Popovat, Simina Radu-Bucurenci, Ana Vinea Editura Paideia, Colectia „Stiinte Sociale“, Bucuresti, 2003, 376 p. Perspectiva dezeroizata Cu obisnuita intirziere istorica fata de alte tari foste socialiste, au inceput sa apara si la noi, in ultima vreme, carti despre cotidianul comunismului tirziu. Anii ’90 adusesera in special volume de studii si marturii despre universul concentrationar al Gulagului stalinist, despre liderii politici comunisti sau despre lumea intelectuala (in general eroizata). In prim-planul recuperarii memoriei totalitare se aflau anii ’50 si mitul purificator al rezistentei (fie in munti, fie „prin cultura“); fenomenul prezinta interesante analogii cu valul romanelor „obsedantului deceniu“, si ele obsedate de „marile teme“, de personalitati „exceptionale“, de „putere“, „adevar“, mitologii nationale s.a. Perspectiva dominanta din anii ’90 asupra comunismului era marcata de un maximalism solemn, de maniheism moral, de elitism eroic si, uneori, de un anticomunism „romanist“ & spiritualist. Nu intimplator, in prim-planul vietii publice din primul deceniu postcomunist s-au aflat destui membri ai intelighentiei anilor ’60-’70. Aceasta „virsta eroica“, „romantica“, „maximalista“, „idealista“ si „moralizanta“, deja erodata, […]