MEMORII/JURNAL. Alexandru NEMOIANU, Bucuresti. Puccini 4 si imprejurimi

Alexandru NEMOIANU Bucuresti. Puccini 4 si imprejurimi Editura Paralela 45, Colectia „Cartile exilului“, Pitesti, 2000, 128 p., f.p. O oarecare nervozitate se tradeaza in pagina lui Alexandru Nemoianu, un narator care vrea sa spuna multe lucruri si care se antureaza astfel de o sumedenie de personaje, aproape toate aflate in legatura cu „clanul“ Nemoianu. „In rindurile de fata – spune fratele lui Virgil Nemoianu – am cautat sa prezint cele ce simt pentru o lunga perioada din viata mea, de la nastere pina la reasezarea mea in SUA, din 1948 pina in 3 decembrie 1982.“ Este vorba asadar de o carte de amintiri; scrisa de un inadaptat care are, se pare, multe de reprosat membrilor familiei tocmai prin fresca, uneori convulsionata, pe care o face casei copilariei sale „prelungite pina la virsta de 34 de ani“. Casa de pe strada Puccini 4 si imprejurimile acestei case din cartierul Floreasca reprezinta mediul formatiei tinarului Alexandru, cu lecturi selectate din biblioteca tatalui de catre fratele mai mare, Virgil. Deslusim incet-incet un Bucuresti autarhic, desfasurat cu strictete intre imobilul din Puccini 4, Biblioteca Academiei si Facultatea de Istorie si intretaiat doar de vacantele de vara petrecute la Borloveni, satul banatean al originilor. Obsesia […]