Miruna Boruzescu – dispariţia unei artiste a scenei

Pe 4 aprilie, mă bucuram la vederea merilor şi a cireşilor înfloriţi din Grădina Botanică, cînd ochii mi-au căzut pe o placă: semnala moartea, acolo, a unui botanist reputat în aceeaşi zi, 4 aprilie, din anul 1945. Mama, apoi, mi-a precizat că tot în Grădina Botanică a murit şi Vasilache, care forma cu Stroe cel mai celebru cuplu comic, „Stroe şi Vasilache“, al cabaretului românesc. Acel 4 aprilie ştiam că mi-a fost însă fast, căci părinţii, luîndu-mă cu ei, au plecat din Cotroceni cu un ceas înaintea fatalului bombardament american care ne-a distrus casa. Pe 4 aprilie 2014, ziua se termina însă prin vestea tristă a dispariţiei unei prietene dragi şi scenografe de excepţie, născută în 1945, Miruna Boruzescu. Cîte coincidenţe! Îndoliat, cercul se închidea după o plimbare printre copaci înfloriţi şi plăci mortuare.   Miruna Boruzescu e indisociabilă de Radu Boruzescu, căci, împreună, ei au afirmat una dintre cele mai originale expresii scenografice româneşti şi europene. Imposibil să-i imaginezi disociaţi. Împreună au depus pecetea talentului lor marcat de gustul pentru naivul expresiei teatrale, şi tot împreună au cultivat extensia lui barocă. Ei au debutat, la Ploieşti, cu spectacolul Ginei Ionescu, Cameristele de Genet, şi de la început au revelat […]