Miza demnităţii intelectuale

Cine parcurge Rampa anului 1935 obţine numeroase probe menite să confirme revenirea lui Sebastian la ritmul publicistic alert prin care se consacrase în ochii opiniei publice. Scriitorul îşi regăsea treptat potenţialul de reacţie, hotărît a nu se lăsa copleşit de valul controverselor declanşate în jurul romanului De două mii de ani, îndată după lansarea lui pe piaţă, în vara lui 1934. O vară cu deosebire fierbinte pentru autorul expus diatribelor îndreptate contra sa aidoma unor săgeţi înmuiate în veninul ostilităţii şovine contagioase. Probabil că venise vremea să-şi legitimeze pseudonimul biblic (opţiune niciodată explicată nici de cel în cauză, nici de vreun martor iniţiat) printr-o probă radicală a tăriei de caracter întru apărarea convingerilor şi înzestrărilor proprii, de natură să-l plaseze în rîndurile elitei intelectuale. Contrariat de brutalitatea atacurilor, a ţinut să-şi reprime orice posibil semn de intimidare. Şi dacă a replicat contestărilor, nu s-a lăsat antrenat în tagma polemiştilor de joasă speţă. Anticipativ, Sebastian simţea adierile furtunii încă dintr-o fază incipientă a redactării romanului. Poate de aceea s-a şi menţinut, oarecare vreme, într-un soi de expectativă discretă. Este necesară lectura meticuloasă, atentă cu amănuntele, ca să depistăm primele aluzii la cartea în curs de cristalizare, pe cînd avea în sertar, […]