Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Morala elementară
- 20-02-2015
- Nr. 760
-
Vasile MORAR
- ESEU
- 2 Comentarii
„Omul nu este un sfînt. Acest adevăr, verificat de o experienţă istorică, de atîtea ori milenară, nu a împiedicat, totuşi, gîndirea să-şi imagineze omul într-o alternativă elevată şi pură.“ Niculae Bellu „Orice schimbare autentică începe cu capacitatea de a te ruşina. De ceea ce a fost. De ceea ce este. Poate din această cauză, cei mai buni fac ceea ce trebuie făcut cu gesturi sobre, fără zgomot, cu explicaţii minime.“ Ileana Ioanid Nu de puţine ori, poate, ne-a fost dat, fiecăruia dintre noi, să auzim această exclamaţie: „Nu de teorii etice duce lipsă omenirea acum!“. Exclamaţie urmată de o alta: „Morală ne lipseşte, etici avem destule, chiar în exces, dacă stăm să ne gîndim bine!“. Să mai observăm că ambele reacţii, nu atît de rare pe cît s-ar putea crede la prima vedere, capătă, prin aerul de superioritate al celui (sau al celei) care le produce, o înşelătoare aparenţă de înţelepciune. Cum s-ar putea răspunde, cît de cît satisfăcător, unor asemenea constatări care, vrem-nu vrem, induc un sentiment de neputinţă? Neputinţă, o dată, pentru că teoriile diverse, prea multe, se contrazic între ele. Neputinţă, apoi, pentru că, dacă morala lipseşte oricum, în pofida existenţei oricăror teorii, atunci ce-am […]
După lucrurile firii, omul este slab, cârtitor, resentimentar, meschin… Suprafiresc, omului i se face milă de limitele semenilor și ale sale, înțelegând că, în cea mai mare parte a vieții, trăiește în întunericul patimilor, al poftelor individuale și/sau colective, ce induc nefericire și rătăcire, invariabil. Contemplând istoria, înțelegi că stă definitiv sub semnul firii, al deșertăciunii… Spectacolul lipsei de măsură, motor al elitei și al plebei, deopotrivă, oferă justificare lucidității.
Intai, full disclosure: Domnul profesor Morar si cu mine suntem prieteni (stra)vechi si comentariile reprezinta franturi dintr-un dialog pe care-l ducem de multa vreme.
Draga Puiule,
Psihologul Dan Ariely a demonstrat ca daca avem posibilitatea de a trisa, marea majoritate triseaza un pic. Ticalosii majori si maica Tereza sunt rari. Avem cu toti, chiar si ticalosii, dorinta de a fi considerati oameni „cumsecade” Banalitatea raului este contrata de banalitatea binelui. De ce? Probabil ca sunt reziduri ale moralei elementare si la ticalosi.
Legea morala nu poate apare daca nu exista o tendinta imorala pe care incearca sa o controleze.Nu avem reguli severe despre mancatul de ceara pentru ca nu exista o tendinta puternica-si cu consecinte antisociale- de a o face. Neuro-psihologia ne arata ca interventia structurilor cerebrale care controleaza comportamentul social are loc dupa ce actiunea imorala pe care vrem sa o implementam este reprezentata mental sub forma unor scenarii posibile. Cu alte cuvinte, reactia morala este raspunsul la o intrtebare. Dupa cum scria Pascal „Tu ne me cherchais pas si tu ne m’avait deja trouve” Un mod de a reprezenta aceasta problema poate fi imprumutat din teoria lui Jung a Umbrei, numai ca in secventa temporala Umbra, latura noastra imorala este antecedentul, iar Sinele constient controlat de morala este urmarea, raspunsul. Cu toate ca pare pe dos, de fapt aceasta secventa reflecta ontogeneza.
Tentatia este reprezentarea a ceea ce e interzis. Fara tentatie nu avem nevoie de morala. Furnicile n-au. Bineinteles ca ticalosii sunt inventivi. Si personajele negative in filmele lui Disney (vrajitorile etc.) sunt mai interesante decat cele plicticoase, pozitive (printi printese)Seductia este promovarea activa a tentatiei de catre altul. Seductorul „in chief” este Diavolul. Frica de tentatie si seductie sunt prezente in rugaciune Domnului cand Il rugam sa nu ne duca pe noi in ispita. Formularea asta reprezinta o totala reversie: rugam sursa Binelui sa nu ne seduca intru rau. Poate ca paradoxul acesta reprezinta intuitia ca binele si raul au o sursa comuna in conditiile evolutiei noastre.
Restul discutam la o palinca,
Cele bune,
Peter Dan New York