Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Mulţumesc, Budapesta…
- 07-05-2009
- Nr. 473
-
Bogdan SUCEAVĂ
- Actualitate
- 3 Comentarii
Am aterizat la Budapesta în seara zilei de miercuri, 22 aprilie, venind de la Los Angeles. Luasem avionul transatlantic, venind direct de la unul dintre cursurile mele; aşa se potrivise programul. Cu toate acestea, cînd am ajuns la destinaţie nu simţeam nici o urmă de oboseală. Era ora amurgului la Budapesta, dar mie mi se părea a fi o dimineaţă prelungită, cu lumină roşietică. Am fost întîmpinat de editorul romanului meu, dl K˝orössi P. József, care adusese un exemplar al ediţiei maghiare a cărţii intitulate în română Venea din timpul diez. Aveam să aflu mai tîrziu că lucrarea, proaspat apărută şi mirosind a cerneală, se afla deja în librării. Cartea se afla deja la standul cu care România participa la Festivalul Internaţional de Carte de la Budapesta, în calitate de invitat special, dar şi la standul Editurii Noran, care a publicat-o. Ştiam de acum aproape doi ani cît de mult îşi dorea dl K˝orössi ca România să fie, într-o bună zi, invitatul Festivalului Cărţii şi vedeam că acum visul s-a împlinit. În fapt, comunicatul ICR Budapesta (dat publicităţii acum cîteva zile) a subliniat rolul important pe care dl K˝orössi l-a avut la invitarea României la acest important eveniment cultural […]
Receptarea unui astfel de articol e legata inevitabil de receptarea cartii… Asadar, obiectia adusa mai jos la punctul 1 se sustine in sensul urmator: daca cineva nu stie despre ce e vorba in carte probabil ca articolul nu prezinta nici un interes. Nu mi-am propus sa scriu texte care sa intereseze pe toata lumea si imi cer scuze daca am lasat vreodata sa se inteleaga contrariul. Cat despre obiectia de la punctul 2, ma tem ca nu eu produc receptarile „generalizatoare”: ori de cate ori este vorba de un program romanesc invitat in cadrul unei manifestari internationale, se fac afirmatii destul de generale despre arta romanesca (in particular, despre literatura). Dvs stiati asta? Pentru mine a fost o noutate si am vrut sa consemnez acest lucru. Nu pot decat sa regret ca nu au fost mai multe lucrari romanesti prezentate acum la Budapesta (am inteles ca au fost 20 de carti) – o reprezentare mai ampla ar fi permis la mai multe niveluri concluzii mai nuantate si o reflectare mai complexa in presa culturala maghiara.
(Orice comparatie cu articolele dlui Michael Finkenthal ma onoreaza si ma bucura.)
1. In faptul ca autorul pleaca de la presupozitia – complet falsa – ca experienta sa personala ar putea prezenta vreun interes oarecare pentru cititor.
2. In enuntarea – patetica, lipsita de o inteligenta minimala – a acestei experiente personale sub forma unei generalizari (pe cit de stupide, pe atit de abuzive). Citez: „am adus cu mine (…) ceva mai mult decit simpla mea experienta personala”.
Fals.
3. In finalul retoric, neconvingator, care aduce mai degraba cu un enunt propagandistic si heirupist.
Un articol penibil, de fapt, care aminteste – asa cum precizam intr-un mesaj precedent, cenzurat de redactie – de articolele d-lui Michael Finkenthal, atunci cind acesta se pierde in „impresii personale” si consideratii (la fel de… „personale”) despre soarta intelectualului, a omenirii etc.
In realitate, platitudinile si reflexele autocentrarii. Adesea incarcate de umor involuntar (sa recunoastem).
No comment…
Sau, poate, aceasta observatie: din ce in ce mai fade, lipsite de interes articolele d-lui Suceava. Autocentrate, cu bataie scurta (dar platitudini largi), final apoteotic: „actul cultural implica întotdeauna responsabilitate.”
Vai, parca il citim pe dl Michael Finkenthal!