MUZEELE LUMII. Picasso re-vizitat

Dacă aţi vizitat Centrul „Georges Pompidou“ din Paris, merită să mai zăboviţi prin zonă, prelungind trecerea în revistă a artei din secolul al XX-lea. Nu departe, se află Muzeul Picasso, instalat, din 1985, într-una dintre cele mai importante case particulare din zona Marais – Hôtel Salé, pe Rue de Thorigny, la nr. 5 –, construită în 1656 pentru Aubert de Fontenay, colector de impozite pe sare (de unde şi numele clădirii). Un edificiu fără excese decorative, pe alocuri cu finisaj voit rudimentar, dar cu o justă împărţire interioară. Sînt aici nu mai puţin de douăzeci de săli, în care recompui, desfăşurată, întreaga biografie a lui Pablo Picasso. Mai toată lumea cunoaşte azi acest nume. De multe ori, cu inocenţă, el capătă echivalenţe stranii: pentru unii, de pildă, Picasso este expresia ultimă a artei, doar pentru că a fost creditat cu distrugerea vechii ordini figurative. Pentru alţii – care inventează titulaturi precum „Micuţa Picasso“ –, artistul spaniol este o garanţie a desăvîrşirii şi a succesului. Mulţi însă îl percep numai pe cubistul Picasso, ignorînd că, de fapt, cubismul este doar o etapă, relativ scurtă, din evoluţia sa artistică.   Muzeul de pe Rue de Thorigny este locul potrivit pentru a scăpa […]