Cosmin UNGUREANU

Chestiunea MNAR: petiția online, scrisorile deschise și situația din teren

Domnul Călin Stegerean, fostul director general al Muzeului Național de Artă al României, a publicat pe 31 iulie a.c. o scrisoare deschisă. A doua, după cea din 19 iunie, care începea abrupt cu o afirmație interpretabilă („Stimate domnule ministru […] subiectul întrevederii era legat de rezultatul evaluării manageriale pentru perioada iunie-decembrie 2016“). Cea din 31 iulie avea drept pretext o petiție online, publicată la 9 …

Citeşte articolul

ARTE VIZIUALE/MUZEELE LUMII. Călăreţul albastru sau despre coregrafia liniei şi a culorii

Städtische Galerie im Lenbachhaus din München are însuşirea de a fi, deopotrivă, un redutabil depozit de artă modernă şi un spaţiu reprezentativ pentru gusturile, istoria şi avatarurile colecţionismului privat german. Actualmente, un complex proces de restructurare i-a închis porţile pe o durată considerabilă (pînă în vara anului 2012). Din fericire, inaccesibilitatea îi este contracarată de o substanţială expoziţie, …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. „Supra-pictura“

Unul dintre cei mai semnificativi artişti austrieci este (re)adus în atenţia publicului printr-o expoziţie aniversar-retrospectivă montată la Alte Pinakothek din München. Arnulf Rainer, a cărui biografie traversează de şase decenii scena artei contemporane, şi-a asumat o identitate problematizantă – cea de „supra-pictor“ – cu o consistenţă terminologică aproape intraductibilă. Arnulf Rainer, Der Übermaler Alte Pinakothek, München, 10 iunie – 5 …

Citeşte articolul

Aventura realităţii

Pentru un capitol consistent al istoriei picturii, una dintre problemele fundamentale a fost raportul dintre imagine şi realitatea pe care ea se întemeiază. În această paradigmă, cele două atitudini posibile în conexiunea dintre reprezentare şi model – reproducerea fidelă sau interpretarea (idealizată) – sînt îndeajuns de timpurii pentru a aparţine mitologiei artistice fondatoare: legendarul Zeuxis, pictor grec din …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Arhitecturarea ororii

Întîlnirea cu muzeul iudaic din Berlin se constituie într-o experienţă copleşitoare, care îţi angajează nu doar pornirea cognitivă, ci mai ales afectivitatea. Este adevărat, pe de altă parte, că nu ne putem raporta neutru la problematica aici înfăţişată şi că o anume dimensiune expiatorie este, dintru început, implicată. În definitiv, cum altfel ar fi putut înfiinţa statul german o asemenea …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Un spaţiu al modelării formative

Altes Museum din Berlin este astăzi doar amintirea, destul de estompată, a ceea ce fusese destinat să reprezinte. Metamorfoza a început cu numele, a inclus obolul dureros al bombardamentelor din 1943-45, pentru a se identifica cel mai consistent cu avatarurile patrimoniului. În 1830, cînd a fost inaugurată sub auspiciile monarhiei prusace (Königliches Museum), această instituţie expunea sculptură antică …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Tiepolo şi fastul bavarez

Orice geografie a spiritului baroc – incluzînd inflexiunile crepusculare catalogate ca barochetto, rocaille sau rococo – acordă un loc privilegiat oraşului bavarez Würzburg. Măsurată din acest unghi, întreaga alcătuire citadină, nu lipsită de farmec şi cu incontestabile atracţii cultural-turistice, produce impresia restrîngerii la palatul episcopal, pînă într-acolo încît raporturile apar răsturnate: nu edificiul reprezintă o inserţie în trama urbană, …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. „Estalgia“ sau pictura ca prelungire a visului

Un eveniment muzeal de anvergură se distribuie, vreme de cîteva luni, în două oraşe germane: retrospectiva Neo Rauch, concepută ca bilanţ la jumătatea operei. Dincolo de calitatea cuprinzător-evaluativă, această dublă expoziţie se distinge şi prin nota aniversară, întrucîtva festivă, ea fiind inaugurată în chiar ziua împlinirii a 50 de ani. E vorba, aşadar, de unul dintre cei mai însemnaţi artişti …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Wilhelm von Bode – muzeul ca instituţie imperială

În cuprinsul istoriei artei ca disciplină umanistă, generaţia activă în jurul anului 1900 reprezintă un solid piedestal al erudiţiei de expresie (preponderent) germană. Evaluată retrospectiv, această colectivitate vădeşte metabolismul unui releu ce asimilează reflexivitatea iluministă (deopotrivă în spiritul sintezei întreprinse de Winckelmann, cît şi al raţionamentului filozofic şi estetic desfăşurat de Schiller, Kant, Lessing sau Herder) spre a …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Galeria „Doria Pamphilj“

Felul în care se aşază uneori lucrurile se poate dovedi mirabil. Dacă, în 1646, Olimpia Aldobrandini nu ar fi rămas văduvă în floarea vîrstei, cardinalul Camillo Pamphilj nu ar mai fi avut nici un motiv să-şi înfurie unchiul – încrîncenatul papă Inocenţiu al X-lea –, renunţînd, pentru o idilă amoroasă, la înalta demnitate primită în urmă cu doar …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Gliptoteca din München sau despre elenitatea culturii germane

Din Epoca Luminilor şi pînă în prima jumătate a veacului trecut, cultura germană a asimilat, cu un ardent şi laborios program, valorile Antichităţii eline. Un eminent cortegiu de chipuri ale erudiţiei şi ale cugetării se deschide cu Johann Joachim Winckelmann, îi include, printre alţii, pe Friedrich Nietzsche, Ulrich von Wilamowitz-Moellendorf sau Werner Jaeger, pentru a se încheia cu …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE/MUZEELE LUMII. Cum să explici pictura unei păsări-elefant moarte

„Pare aproape certă existenţa cîtorva specii de pasăre-elefant pînă cu doar cîteva milenii în urmă, ca şi împrejurarea ca, într-o epocă istorică mai recentă, exemplarele mai mici să fi dispărut în totalitate, pentru ca doar monstruoasa Aepyornis maximus să mai reziste. ş…ţ În 1642, atunci cînd francezii au pretins insula Madagascar ca posesiune, marea pasăre-elefant probabil supravieţuia încă, …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Elevaţie şi rafinament curtenesc

Frumuseţea matematică a oraşului Urbino compensează cu mult travaliul drumului, complicat de absenţa conexiunii feroviare. În fapt, alegi să vii aici nu pentru efemere jubilări turistice, ci în întîmpinarea unor bucurii culturale, spre a lua în primire un loc animat altădată de o înaltă reflexivitate şi de personaje eminente; îndărătul siluetei de fortăreaţă medievală se dezvăluie în chip …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Muzeul ca stratificare a istoriei

Piazza del Campidoglio din Roma relevă, fără îndoială, una dintre compoziţiile arhitectural-urbanistice cele mai inspirate. Conturul său trapezoidal este închis pe trei laturi de palate tîrziu-renascentiste, cea de a patra deschizîndu-se către oraş printr-o rampă străjuită de statuile celor doi Dioscuri. Acest perimetru, apoi, circumscrie un oval cu desen complicat, în centrul căruia tronează ecvestra împăratului Marcus Aurelius. …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Muzeul ca istorie de familie

O categorie distinctă de instituţie muzeală, specifică în bună măsură Italiei, este Palatul Ducal. Un asemenea centru al puterii seculare, devenit peste timp carcasă istoricizată, se poate defini ca pandant pentru Muzeul Operei Domului – nu doar pentru că reface, în termeni patrimoniali, echilibrul ideal între sacru şi profan, ci mai ales pentru că ilustrează două trasee evolutive …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Museo di Capodimonte. Istoria unui palat regal

Am avut ocazia, nu cu multe săptămîni în urmă, de a reveni pentru cîteva ceasuri la Napoli. Inevitabil, purtam conturul vechi de trei ani al primei întîlniri – intensă, idealizată – în care eram tentat să potrivesc noua experienţă citadină. Am eşuat lamentabil. Mă confruntam cu o realitate ceva mai cenuşie, mai brută decît mă aşteptam, alimentînd o …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE/MUZEELE LUMII. Ca d’Oro

Veneţia de astăzi, cuprinsă de o extenuantă euforie, îţi poate produce impresia unei ambarcaţiuni supra-aglomerate – un splendid bucintoro, decupat dintr-o pînză de Canaletto, luat cu asalt de cohorte de turişti (printre care te numeri tu însuţi) nerăbdători să verifice toate locurile comune despre luxurie, amor şi artă. Avînd a străbate aceleaşi, puţine şi strîmte stradele cu nume …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Artă şi tehnologie

Doar o fantezie contorsionată ar putea identifica, între o statuie antică şi un motor diesel, un numitor comun. Într-atît de largă este prăpastia ce desparte cele două realităţi, într-atît de depărtate sistemele din care provin, încît par ireconciliabile. Şi totuşi ele pot coabita; există un loc, la Roma, unde această performanţă, admirabilă şi problematică în egală măsură, a fost …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Muzeul Domului din Florenţa

Nu în puţine dintre oraşele europene ce mai păstrează încă ceva din conformaţia medievală există cîte un muzeu al catedralei. În Italia, în centre precum Pisa, Veneţia, Orvieto sau Siena, un astfel de stabiliment poartă titulatura de „Museo dell’ Opera del Duomo“ şi adăposteşte, în genere, piese (din ansamblul ornamentaţiei) prea fragile pentru a mai fi lăsate in …

Citeşte articolul

MUZEELE LUMII. Portretul unui muzeu de provincie

Frecventarea marilor muzee europene reprezintă, fără îndoială, mai mult decît un prilej de instruire prin delectare. Fie că alegem să vizităm Museo di Capodimonte, National Gallery, Alte Pinakothek sau Musée du Louvre, ne îmboldeşte, în genere, ispita de a ajunge în proximitatea capodoperelor. Oricare ar fi motivaţia contextuală, pelerinajul (ideal) pe calea acestor formidabile depozite ale culturii europene …

Citeşte articolul