MUZEELE LUMII. Vocaţia colecţiei de artă

În ziua de 11 februarie 2008, o veste cel puţin năucitoare a alarmat lumea amatorilor de artă: o colecţie privată din Elveţia fusese jefuită. Două dintre cele patru tablouri cu semnături ilustre (Monet – Maci lîngă Vétheuil, 1879 şi Van Gogh – Crengi de castan înflorite, 1890) au fost totuşi recuperate, la scurt timp, într-o parcare din apropiere. Celelalte pînze, în schimb (Contele Lepic şi fiicele sale, pictată în 1871 de Degas, şi celebra Jiletcă roşie din 1889 a lui Cézanne), rămîn în continuare de negăsit. Primul efect al acestui rapt odios a fost închiderea, pentru mai multe luni, a instituţiei prejudiciate. Al doilea, activat odată cu redeschiderea, a fost transformarea ei într-un soi de redută; nu ai acces la colecţie fără o prealabilă notificare şi în absenţa unui grup gata constituit, iar pentru publicul larg muzeul este deschis, în baza unei liste, doar în prima zi de miercuri a fiecărei luni, începînd cu orele 15.00; suplimentar, preţul biletului s-a dublat, ceea ce face din Fundaţia „Emil Bührle“ cea mai scumpă delectare muzeală din Zürich (şi probabil din întreaga ţară).   Pentru mine, cel puţin, a fost o experi-enţă interesantă. Am fost vag nedumerit de ritualul intrării – nu doar […]