Muzeu național și arhivă mondială – literatură și estetică după statul-națiune

Cred că atît momentul istoric, cît și locul în care ne aflăm sînt cum nu se poate mai potrivite pentru a explora împreună relevanța complexă – epistemologică, etică, teoretică în sens larg – a unei teme și a unei situații care revin, frecvent și semnificativ, la marii scriitori ai secolului al XXI‑lea*. „A explora“ este, probabil, verbul adecvat, pentru că ceea ce propun în această seară este o încercare de a gîndi cu voce tare lucruri și probleme care mă preocupă în clipa de față și în privin­ța cărora am mai multe întrebări decît răspunsuri. În orice caz, această încercare, mai curînd teoretică decît aplicată, este încurajată în mod decisiv de autori precum Don DeLillo, Michel Houellebecq și Mircea Cărtărescu și de unele dintre romanele lor recente: Underworld și mai ales cărțile lui DeLillo de după impozantul roman din 1997 – Cosmopolis, Falling Man sau recentul Zero K –, apoi La carte et le territoire, Orbitor, Solenoid și lista ar putea continua cu alte nume și titluri. În toate acestea impresionează, alături de alte lucruri, firește, nu atît preocupările de natură ekfrastică, adică descrierile, înăuntrul textelor literare, ale unor opere de artă, și nu doar cum sînt, cum arată aceste […]