Nr. 832 (28)

Răsfoiesc numărul 477 din 4 iunie 2009 al Observatorului cultural, din paginile căruia Péter Esterházy ne priveşte insistent. Fotografiat în redacţia revistei, unde a făcut un popas, înainte de a pleca spre Festivalul de la Neptun, marele scriitor maghiar, dispărut săptămîna trecută la şaizeci şi şase de ani, era de o vivacitate debordantă. Îl însoţea minunata Anamaria Pop, traducătoarea lui în limba română, cea care …

Acest interviu a fost făcut înaintea evenimentelor recente din Turcia. Cu mult timp înainte – atunci cînd romancierul Burhan Sönmez a vizi­tat România la invitația Festivalului Internațional de Literatură București. Iar acest „înainte“ are, în contextul de acum, o importanță specială: deși Sönmez a refuzat (cu delicatețe, de altfel, dar ferm și constant) să dea detalii despre agresiunile la care a fost supus de către …

Atentatele teroriste se țin lanț. Prin întreaga lume. Crime după crime, doar cifrele și numărul morților variază. Vreo legătură cu islamul? Nici pomeneală! Incidentele produc pe bandă rulantă victime inocente și violențe de tot felul, induc teroare și oroare, cînd și unde nu te aștepti. Vreo legătură cu islamul? Bruxelles, Paris, Bagdad, Medina, Dakka, Istanbul, Kabul, lista e lungă și deschisă, Doamne ferește, niște descreierați …

„Terorism“ și mai ales „terorist“ au devenit niște semnificanți „flotanți“ absolut liberi și la îndemînă, de o disponibilitate în același timp totală și imediată, nereflectată, care adică pot – și chiar sînt – folosiți de oricine și oricînd. La o analiză mai atentă, se poate observa că „terorismul“ a devenit un fenomen în sine, aproape automat, mai mult: o cheie de lectură și o grilă …

I-a ieşit lui Erdogan „jucăreaua“ cu lovitura de stat? Şi da, şi nu... A cîştigat, probabil, ceva capital popular pe plan intern: poporul, chemat de el, a ieşit în stradă ca să-l susţină. Dar avem de mult un nume pentru o asemenea mobilizare: populism. În schimb, cu siguranţă că Occidentul i-a citit planul. Erdogan pare să fi pus totul la cale, încercînd să-şi întărească o …

Atacul de la Nisa, în ziua simbolică a sărbătorii naționale, a basculat în mod brutal atmosfera festivă a acestui 14 iulie 2106 într-o sordidă litanie a neputinței colective în fața ororii programate din umbră de terorismul de sorginte islamistă, readucînd în memorie evenimentele, prea multe și prea dureroase, petrecute în Franța ultimilor doi ani: masacrul de la Charlie Hebdo, de la magazinul Hypercacher de la …

În perioada 14-17 iulie, s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a  Festivalului Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră „Poezia e la Bistriţa“, organizat de Centrul Județean pentru Cultură Bistrița‑Năsăud şi de Societatea de Concerte Bistrița. Poeţii care au susţinut lecturi în cadrul festivalului au fost: Florin Bican, Svetlana Cârstean, Lidija Dimkovska (Macedonia), Andrei Doboș, Teodor Dună, Ioan Es. Pop, Andy Fierens (Belgia), Emilian Galaicu-Păun …

Să scrii despre poezie atunci cînd din Turcia, Franţa şi Germania sosesc imagini de o violenţă intolerabilă, cu atacuri teroriste şi lovituri de stat sîngeroase, poate părea indecent. Poezia e marginală în raport cu dezastrele colective. Însă imediat ce dinspre media vin primele interpretări ale acestor evenimente, îmi dau seama cît de mare nevoie este de limbajul pe care numai poezia poate să îl inventeze. …

  Leonard Schwartz este autorul a numeroase volume de poezii, printre care IF și The New Babel. Este editorul și cotraducătorul volumului Cinepoems and Other: Selected Poems of Benjamin Fondane, publicat de The New York Review Books Poets Series. Poetul american a susținut o lectură în cadrul Festivalului Inter­națio­nal de Poezie și Muzică de Cameră „Poezia e la Bistrița“. Am vorbit cu Leonard Schwartz despre propriul …

Desfăşurată la Bucureşti, în zilele de 15 şi 16 iulie, ediţia 2016 a Colocviului Naţional al Asociaţiei de Literatură Generală şi Com­parată din România şi-a propus să ia o „pauză taxinomică“ şi să „atace o temă care dă frîu liber imaginaţiei teoretice şi asociative“: aventura, înţeleasă sub toate aspectele ei – literar-artistice, existenţiale, intelectuale, spirituale ş.a.m.d. O intenţie generoasă şi bine-venită, cu efecte care rămîn …

În zilele de 15 şi 16 iulie, a avut loc la Bucureşti o nouă ediţie a Colocviului Naţional al ALGCR. Tema întîlnirii – Aventura literar-artistică, intelectuală, spirituală – a fost cu totul specială prin abordările şi asocierile pe care le presupune, astfel de subiecte „atipice“ meritînd încurajate pentru sugestiile oferite mult prea sobrei critici literare româneşti. Ediţia de anul acesta a fost una de referinţă …

Pentru a scrie despre romanul lui Cristian Fulaş, criticul trebuie să renunţe la multe dintre clişeele de receptare ale prozei româneşti de astăzi. Asta pentru că autorul însuşi încearcă să-şi croiască un drum lateral faţă de producţiile literare autohtone ale momentului. Cînd spun drum lateral, nu mă refer neapărat la o ruptură. Cristian Fulaş realizează un mixaj remarcabil între un textualism optzecist upgrade şi un …

Scriitor algerian de expresie franceză, locuind la Boumerdès, la cîţiva zeci de kilometri de Capitală, Boualem Sansal pare a fi, cel puţin pentru o parte a lumii occidentale (şi mai ales în Franţa şi în Germania), una dintre revelaţiile literare ale ultimilor ani. Născut în 1949 (anul în care Orwell publica romanul distopic devenit ulterior referinţă curentă, 1984...), într-un sat algerian, Sansal are studii de …

Apărut în 2015, la Gallimard, iar la noi în 2016, în colecţia „Raftul Denisei“ de la Humanitas Fiction, în traducerea lui Doru Mareş, romanul 2084 – Sfîrşitul lumii al scriitorului algerian Boualem Sansal, roman onorat cu Marele Premiu al Academiei Franceze, se înscrie, fără doar şi poate, în linia marilor distopii imaginate în agitatul secol al XX-lea. Chiar titlul romanului trimite, într-un mod mai mult …

Atunci cînd apărea primul număr din Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste (www.posthum.ro), în octombrie 2014, motorul de căutare Google întorcea şase pagini de rezultate pentru cuvîntul „postumanism“, cele mai multe dintre intrări fiind accidentale, irelevante, taguri sau trimiteri la teorii ale conspirației, cipuri implantate în corp, distrugerea omenirii și altele în acest registru. Cuvîntul „postuman“ stătea un pic mai bine, cu treisprezece pagini de rezultate, …

Merită semnalată – dinspre zona teoriei de stînga – o apariţie interesantă: e vorba de cartea lui Rosi Braidotti, The Posthuman/ Postumanul (2013), publicată recent în traducere românească, la Editura Hecate (traducere de Ovidiu Anemţoaicei; 2016). În „societăţile noastre mediate tehnologic şi conectate global“ (cum spune autoarea) – ameninţate, însă, din ce în ce mai puternic, de revirimentele naţionaliste, xenofobe, rasiste etc., mai ales odată …

Chiar cu o saptămînă în urmă să izbucnească revoltele, mai bine zis puciul de la Istanbul, scrisesem despre Istanbul, Istanbul, de Burhan Sönmez și citeam O ciudățenie a minții mele, de Orhan Pamuk, o carte despre destinul a două famiii, prin care era trecută o bună parte din istoria Turciei. Cu povești-oglinzi despre oameni și evenimente, cu nostalgii după vremurile bune ale comerțului stradal cu …

În mod oarecum neașteptat, filozofia și epistemologia istorică nestînd în centrul intereselor lui profesionale și intelectuale, Andrei Marga enunță cîteva judecăți de valoare cu privire la acest domeniu într-un text de prezentare a traducerii unei conscripții austriece de către o echipă de cercetători conduși de Ladislau Gyemánt, în iulie 2016. După fostul decan al Facultății de Istorie și Filozofie (devenit ulterior prorector și apoi rector …

Cred că atît momentul istoric, cît și locul în care ne aflăm sînt cum nu se poate mai potrivite pentru a explora împreună relevanța complexă – epistemologică, etică, teoretică în sens larg – a unei teme și a unei situații care revin, frecvent și semnificativ, la marii scriitori ai secolului al XXI‑lea*. „A explora“ este, probabil, verbul adecvat, pentru că ceea ce propun în această …

O nouă lege, care reglementează procentul de 51% produse românești comercializate în lanțurile de supermarketuri, a fost ratificată de președintele Klaus Iohannis și va produce, cît de curînd, efecte. O idee bună – mi-am zis imediat, și am preluat sugestia de a comenta mai des cărți ale autorilor români. Faptul că se vînd bine sau mai puțin bine nu ar fi un criteriu pentru selecția …

„Eu, Kosztka Tivadar, răspunzînd chemării spiritului invizibil, am renunțat la tinerețea mea de dragul înnoirii lumii“     Biografia spectaculoasă însoțește aproape obligatoriu orice text despre Tivadar Mihály Kosztka (1853-1919), cunoscut după 1900 sub numele de Csontváry, pentru că existența artistului a fost la fel de neobișnuită precum opera sa și corespunde de minune stereotipului geniului. Destinul similar cel mai amintit este cel al confratelui născut cu trei luni …

Dragă Costin, v-am întîlnit pe tine și pe soția ta, Doina Petrescu, doi arhitecți tineri, la Paris, în anii ’90, cînd eu venisem acolo pentru un doctorat. Spune-mi, te rog, cînd ați plecat din România și care au fost motivațiile hotărîrii voastre de a rămîne acolo? Dragă Magda, cînd ne-am întîlnit, în 1991, veniserăm pentru a studia în cadrul unui Laborator de Studii Fundamentale în Arhitec­tură …

În 1992 am călătorit prima dată la Istanbul, îmbarcat cu o eroică inconștiență într-unul dintre acele autocare ale foamei, care duceau primii mici antreprenori români spre mirajul bazarelor cu marfă ieftină și proastă, menită să marcheze societatea în continuă tranziție a României. Din acea călătorie absurdă și expiatorie, pe care mi-am impus să o fac împotriva tuturor evidențelor (inclusiv a posibilității de a lua avionul), …

Dacă analizăm obiectiv și fără emfază modul în care mass-media înțelege să prezinte fenomenul muzical rock în țara noastră, putem constata că resursele sînt folosite într‑un procent alarmant de mic. Mai exact, ni se vînd mereu și mereu aceleași branduri și chiar aceleași compoziții muzicale devenite canonice. Dacă reducem și mai mult plaja opțiunilor, referindu-ne numai la posturile de radio din eter și din online …

CEI PATRU FĂRĂ GÂT   Erau decapitaţi tuspatru,-ncât Aveau, pe umeri, doar un ciot de gât: Li se spunea cei patru fără gât.   Când beau şi ei, la birt sau cafenea, O sticlă de orice, li se punea Şi câte o pâlnie largă, lângă ea.   Când îmbucau cu noduri, sângerau, Cântând, plângeau tuspatru şi erau Şi mai însângeraţi dacă iubeau.   Când alergau, bătea un vânt din hău, Când hohoteau, trăiau din plin, şi, zău, Aveau un somn fără …

Cel mai recent număr (nr. 569/iulie-august 2016) din Le Magazine littéraire propune ca temă de reflecţie Post-umanismul. De la Frankenstein la omul nou, avînd în centru un dosar coordonat de Pierre Assouline, Hervé Aubron şi Alexis Brocas – cu articole din sfera ştiinţelor umane, a literaturii şi a cinemaului. În deschidere, într-un text-argument intitulat „Limitele postumanului“, Alexis Brocas lansează o serie de întrebări devenite obsedante …

Editura HAC! BD se află într-o continuă ofensivă, de cel puțin trei ani, pentru redefinirea basmului cult și corespondența acestuia cu banda desenată, în produse destinate publicului tânăr și matur. Ceea ce este un semn de forță în prezența HAC!BD, alături de cele două serii consacrate, Harap Alb Continuă (de unde HAC!) – o reluare și apoi o ramificare a basmului lui Ion Creangă în …