Nelimitat
- 10-07-2015
- Nr. 780
-
Călin STEGEREAN
- Arte
- 0 Comentarii
În anul 1975, Andy Warhol nota în jurnalul său: „Toate marile magazine vor deveni muzee şi toate muzeele vor deveni mari magazine“. „Am făcut din galeria de artă un supermarket pentru cei bogaţi“, declara Karl Lagerfeld în anul 2013, cînd la Grand Palais a avut loc una dintre prezentările colecţiilor Chanel, într-o ambianţă ce evoca anualul tîrg de artă FIAC care are loc aici. Deşi aceste expresii nu fac decît să cuprindă în cuvinte o realitate în ascensiune în anii ’70, iar în epoca actuală, frecvenţa tîrgurilor de artă, devenite „must“-uri ale plutocraţiei, frizează banalitatea, relaţia artă-busi – ness face parte dintre lucrurile despre care se vorbeşte cu fereală în public, oarecum ca despre sex. Cu toate că Art Basel face parte din categoria „fair“, așa cum a fost lansat în anul 1970, iar societatea care îl patronează organizează anual peste 20 de tîrguri de mare anvergură, în ultimii anii, referinţele comerciale au fost eliminate din textele aferente site-ului propriu. În secţiunea dedicată vizitatorilor, tîrgul este prezentat cu o expresie ce conţine o nuanţă frisonantă, dar cu siguranţă plină de adevăr: „Art Basel has become the Modern and contemporary art world’s premier platform for bringing together artists and their patrons“. […]