Nichita Stănescu, 30 de ani după
- 18-12-2013
- Nr. 704
-
Paul CERNAT
- EVENIMENT
- 6 Comentarii
Pe 13 decembrie, cu prilejul comemorării a, iată!, trei decenii de la moartea lui Nichita Stănescu, Editura Casa Radio a lansat la Café Cărtureşti cea de-a cincea ediţie a audio bookului Carte vorbită, cuprinzînd înregistrări radiofonice realizate în perioada 1964-1983 de poetul celor 11 elegii. Este, trebuie precizat, un record de vînzări în materie pe piaţa românească. Faptul că la această lansare au vorbit – şi au făcut-o, realmente, impresionant – doi poeţi optzecişti notorii precum Florin Iaru (autorul unei notabile prefeţe) şi Bogdan Ghiu spune, cred, ceva semnificativ atît despre cel comemorat, cît şi despre rezonanţa lui din prezent. Spune, mai întîi, că după atîtea tentative decanonizante, cînd unii-alţii s-au războit ba cu boema, ba cu compromisurile, ba cu gloria şi mitizarea lui, pînă şi „optzeciştii“ – alţii în afara unor vechi admiratori precum Traian T. Coşovei, Mariana Marin sau Ion Stratan – se întorc la admiratul lor rival ca la un ultim mit al Poeziei. Şi mai spune ceva important despre rezistenţa în timp a unui icon autentic. E adevărat că epoca noastră nu mai produce, din varii cauze, mituri literare naţionale, iar poeţii şi scriitorii pot aspira, cel mult, la statutul efemer de vedete mediatice sau politice. […]
D-lui Paul Cernat
Va multumesc pentru raspuns si pentru ca sinteti de accord; foarte frumos spus „editura inimoasa”….
La multi ani!
@alina popescu: fara indoiala. Cu siguranta ar fi interesant, e o editura inimoasa, care a publicat si publica multe lucruri meritorii.
La multi ani tuturor!
Cred ca se cuvine o subliniere: editura CASA RADIO a realizat aceasta noua editie a audio bookului „Cartea vorbita”- N.Stanescu(apropos de un comentariu de mai sus).
Cred ca ar fi deosebit de interesant sa prezentati si alte volume ale acestei edituri.
Cu stima,
A.P.
După ce ne-ai silit să ne obişnuim cu ciudăţeniile ortografiei, ale sintaxei şi ale înşiruirilor “neînţelese, pline de-nţelesuri”, nu cred că ai “dreptul”, ca să zic aşa, de a ne părăsi netam, nesam – fără o vorbă de lămurire sau măcar de dojană pentru cei care în mod sigur te vor regreta. Aştept deci cuvenitele clarificări, fără de care orice rămas-bun înseamnă o fugă de răspundere…
(Sper că nu vrei să repeţi gestul “filosofului” Marga, care din poziţia de prezidente PNŢ şi-a transmis demisia prin fax!)
meu comentariu pe care-l scriu pe aici. Se-ntampla sa fie un *lament*.
Bravo, autorului, pentru ca ne re-aminteshte de *cel mai mare poet roman*!
Shi, *rushine* mare, *mediei*, ca nu a putut sa faca, din aceasta cifra ”rotunda”, o *sarbatoare natzionala*, un *festin*, din care sa se-nfrupte, oleaca, mai tat *romanu’*. Din a carei atmosfera, sa-shi ”traga”, oleaca, un pic de ”seva” – de *mandrie*…
Din pacate, amintirea trecerii marelui poet in legenda fu umbrita de *murdaria* zilei.
Shi nu, nu-i de *mirare*. Ca, asha fu mai ‘totdeauna…
No numa’ fain (pentru ultima oara),
Nea Marin
… la Radio Romania. Un volum foarte frumos si o cronica de mare clasa!