„Nu se poate trăi din literatură“

un interviu cu Paul Mihalache

  • Recomandă articolul
 A debutat cu proză scurtă în 2008, a fost de­semnat tînărul prozator al anului 2011 (de juriul Agenției de carte, pentru romanul Tîrg de arlechini), iar în 2012 tocmai a publicat un volum de versuri (Celălalt pămînt). Între timp, s-a lăsat de profesorat și s-a apucat de biliard. Paul Mihalache e un scriitor atipic pentru spectrul literar contemporan.   Ai spus, în glumă, într-un interviu că diferența dintre tine și colegii tăi de generație este aceea că tu scrii proză. La ce colegi te referi? Crezi că mai e valabilă povestea generaționistă? Da, în interviul ăla glumeam. Mai ales că tocmai începusem volumul de poezii apărut, între timp, la Tracus Arte. Dar e drept că glumeam numai pe jumătate. Dintre scriitorii tineri pe care i-am citit, cei mai buni sînt poeți. Cu Radu Vancu în frunte. Iar pentru mine, romanul și proza în general rămîn pe primul loc. Chestia cu generaționismele și generaționalizarea și raționalizarea generațiilor mi se pare acceptabilă pînă la un punct. Există fronturi comune, antologii. Dar cei mai buni sînt întotdeauna greu de încadrat. Vezi romanele apărute anul trecut ale Martei Petreu, Octavian Soviany și Alexandru Vlad, de pildă, scriitori cam de aceeași generație. Mai nou se […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }