Ordonarea „haosului“ mitic

Andrei OISTEANU Ordine si Haos. Mit si magie in cultura traditionala romaneasca Editie ilustrata, Editura Polirom, Colectia „Plural M“, Iasi, 2004, 452 p. Andrei Oisteanu este cunoscut, astazi, mai ales drept autorul multdiscutatei, controversatei si raspremiatei carti de imagologie etnica, Imaginea evreului in cultura romaneasca.1 Mai putini stiu insa ca pasiunea si cunostintele sale de etnolog, antropolog si teoretician al mitului, fantasticului si sacrului dateaza chiar din prima tinerete. Putini colegi etnologi isi mai amintesc ca, inca de la inceputul anilor ’80, Andrei Oisteanu a scris si publicat eseuri si articole academice incitante si surprinzatoare. Ele depaseau conventionalismul etnografiilor dominante si surprindeau prin tematica si abordare. Oisteanu dedica atentie erudita unor aspecte si elemente speciale, ignorate de marile bulevarde sau „covoare rosii“ ale cercetarii de gen. Prima sa carte, Gradina de dincolo2, continea o hermeneutica savanta a basmului Harap Alb, precum si un amplu dictionar de simboluri zoo-mitologice, practic, o colectie de lecturari comparativiste dedicate „zoosophiei“. Aceasta din urma era constituita din sase capitole dedicate simbolismelor zoologiei fantaste: Vasiliscul – obsesia privirii malefice; Aspida – surzenia pacatosului; Phoenix – paradigma spiralei; Creaturi avimorfe legendare; Salamandra – obsesia incombustibilitatii; Puritatea inorogului – intre blindete si cruzime. – Ordine si Haos – […]