Panait Istrati în texte şi în imagini

Într-un Paris care a comemorat, pe 11 noiembrie, Ziua armistiţiului Primului Rӑzboi Mondial şi, douӑ zile mai tîrziu, victimele atentatului din 2015, în care au murit 130 de persoane (America are un 11 Septembrie al sӑu, dupӑ cum Franţa își are propriul 13 No­iembrie), evenimentele culturale îşi continuӑ propriul ritm. Unul dintre ele, aflat sub semnul lui Panait Istrati, a avut loc în Oraşul Luminӑ în zilele de 10 şi 11 noiembrie. Desfӑşurat sub patronajul scriitorului Dominique Fernandez, membru al Academiei Franceze, colocviul Panait Istrati în texte şi imagini, organizat cu profesionalism de ICR Paris, reprezentat de Doina Marian, coordonator de misiune, şi Silviu Popescu, responsabil de proiect, şi de Asociaţia francezӑ „Prietenii lui Panait Istrati“, aflatӑ sub preşedinţia lui Christian Delrue, a avut în prima zi mai multe secvenţe. În prima parte am urmӑrit prezentӑri de substanţӑ ale unor universitari români şi francezi: Zamfir Bӑlan – Casa memorialӑ „Panait Istrati“ din Brӑila (Panait Istrati, douӑ limbi pentru o operӑ), Dolores Toma – Universitatea din București (Panait Istrati, povestitor sau gînditor), Hélène Lenz – Universitatea din Strasburg, Depar­tamentul de studii româneşti (Despre cîteva ediţii ilustrate ale operelor lui Panait Istrati), Cécile Folschweiller – Institutul naţional de limbi si civilzaţii orientale INALCO (Despre „Ciulinii Bӑrӑganului“ – rӑscoala din 1907 în literatura românӑ). Un moment cu totul special, de mare emoţie, l-a constituit prezenţa artistului plastic timişorean Vasile Pintea, care, într-un dialog cu Denis Taurel, artizanul invitӑrii sale la Paris, a evocat aventura sa artisticӑ sub semnul lui Panait Istrati: ediţia bibliofilӑ Ciulinii Bӑrӑganului, imprimatӑ în 1980 în 180 de exemplare cu 16 gravuri originale (acvaforte si acvatinte), o excepţionalӑ realizare artisticӑ, de care autorul ei se simte foarte mîndru şi astӑzi. Lucrarea a fost tipӑritӑ de Asociaţia farmaciştilor bibliofili din Franţa, actualul ei preşedinte, Jean Leliou, luînd parte la colocviu. Autorul acestor rînduri a prezentat comunicarea Povestirile lui Panait Istrati şi tentaţia cinematografului, prefaţînd astfel proiecţia coproducţiei româno-franceze Codin (copie remasterizatӑ), realizatӑ în 1963 de Henri Colpi şi încununatӑ la Cannes cu Premiul pentru scenariu şi Premiul comisiei tehnice. Filmul îşi pӑstreazӑ, peste ani, nealteratӑ poezia asprӑ a unei umanitӑţi marginale în cӑutarea unei oaze de puritate niciodatӑ atinse.

Auditoriul numeros, cu o prezenţӑ activӑ la dezbateri, a fӑcut neîncӑpӑtoare sala ICR Paris. În momentele de respiro, am putut privi sau rӑsfoi, etalate pe douӑ mese, ediţii recente sau de referinţӑ din operele istratiene apӑrute în Franţa, dar şi studii, eseuri, reviste, chiar şi foarte recentul album de benzi dese­nate (o premierӑ) Istrati! Le Vagabond, semnat de graficianul Golo şi apӑrut la Actes Sud în condiţii de excepţie. Librarul Jacques Baujard este, la rîndul lui, autorul eseului Panait Istrati. L’amitié vagabonde, publicat în 2015. Toate acestea îţi dau un sentiment reconfortant, mai ales cînd te gîndeşti cӑ în ţara de origine editurile sînt mai puţin interesate în valorificarea operei şi a posteritӑţii acestui scriitor. O surprizӑ plӑcutӑ la finele colocviului a fost întîlnirea cu Sidonie Mézaize, creatoarea primei librӑrii franceze în România, botezatӑ inspirat Kiralina.

Ziua urmӑtoare a fost rezervatӑ Adunӑrii Generale a Asociaţiei franceze, care numӑra pînӑ de curînd 102 membri. Au devenit 101 prin dispariţia, cu puţine zile în urmӑ, a scriitorului Roger Grenier, preşedintele sӑu de onoare, figurӑ marcantӑ a peisajului editorial francez, prieten cu Albert Camus, considerat eminenţa cenuşie a Editurii Gallimard, unde, de altfel, a iniţiat editarea scrierilor istratiene în 1968. Ultima sa carte, apӑrutӑ în acest an, cuprinde corespondenţa purtatӑ între 1950 şi 1983 cu fotograful de renume mondial Brassaï, nӑscut la Braşov, în 1899. Asociaţia pierde astfel un prieten discret şi atent, omagiat cu emoţie de preşedintele ei, iar România, un prieten. Dintre cei prezenţi, am remarcat cîţiva distinşi cercetӑtori, mai vechi sau mai noi, ai operei istratiene, precum: Jean Rière, Daniel Lérault, Fédérica Zéphir, Lucille Guesnier, Martha Popovici, Philippe Mauriras. Mi-a făcut o deosebitӑ plӑcere revederea, peste ani, cu universitarul german Heinrich Stiehler, venit special pentru eveniment cu soţia, coordonator al ediţiei Panait Istrati apӑrutӑ la Buchergilde Gutenberg, în 14 volume, între 1985-1993, şi a monografiei Panait Istrati. Despre dificultatea de a povesti o viaţӑ, publicatӑ la aceeaşi editurӑ în 1990. Ceea ce mi s-a pӑrut remarcabil a fost tinereţea de spirit a acestor persoane, care se împletea cu vîrsta tînӑrӑ a celor care învaţӑ limba română în cadrul lectoratului de la Universitatea Sorbonne Nouvelle, Paris III, prezenţi şi ei la colocviu.

Dintre realizӑrile din ultimul an ale Asociaţiei „Prietenii lui Panait Istrati“ se cuvine evidenţiatӑ achiziţionarea manuscrisului Domnitza de Snagov pentru suma de 4.600 de euro. Cele douӑ numere anuale ale publicaţiei Le Haïdouc, cu colaboratori din mai multe ţӑri, precum şi site-ul sӑu: panait-istrati.com, vin sӑ adauge un spor de cunoaştere pentru acest creator care a onorat în egalӑ mӑsura douӑ literaturi: cea francezӑ şi cea românӑ. Asociaţia îşi propune organizarea unei excursii tematice „Pe urmele lui Panait Istrati“ la Bucureşti şi Brӑila, în 2019, şi organizarea, cu acest prilej, a mai multor reuniuni şi întîlniri cu cititorii. Tot Asociaţia este la originea realizӑrii unei ediţii actualizate a corespondenţei Panait Istrati-Romain Rolland la Gallimard, care va apӑrea în acelaşi an şi a prezentării, în cîteva oraşe din Franţa, a manuscrisului recent achiziţionat. Apreciind succesul deosebit al manifestӑrii, ICR Paris şi-a arӑtat disponibilitatea de a se implica şi în alte acţiuni viitoare, în colaborare cu Asociaţia francezӑ.

Am plecat din Paris cu mulţumirea cӑ, în Franţa, Panait Istrati este onorat aşa cum se cuvine și cu convingerea cӑ va fi şi în continuare.

 

Participare realizatӑ cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Romȃn