Nr. 900 (23)

Îți mulțumim pentru că ne citești. Interesul tău contează pentru noi, Iar noi contăm pe implicarea ta.   Revista Observator cultural a ajuns la numărul 900! O performanţă pentru care le mulţumim tuturor celor care au făcut posibilă apariţia revistei, din 29 februarie 2000 şi pînă azi. Fără sprijinul cititorilor și al cîtorva companii responsabile, noi nu am fi putut să vă aducem conținut de calitate, an după an, …

Sînt un cititor pasionat, care nu-şi poate ima­gina Paradisul altfel decît în cheie borgesiană: o bibliotecă infinită, unde să am, în fiecare moment, acces la orice carte pe care mi-aş dori să o citesc. Cînd lectura e pasiune şi nu doar obligaţie de serviciu, ceea ce rămîne este, întotdeauna, esenţialul – şi anume cartea. Dincolo de diferenţele (fireşti) de percepţie şi de interpretare a realităţii …

Tîrgul Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură, „cel mai citit tîrg de carte, de la cel mai ascultat radio“ de aproape un sfert de veac, s-a desfășurat în perioada 22-26 noiembrie, în Pavilionul Central al Complexului Expozițional Romexpo. Evenimentul, ajuns la ediția cu numărul 24, a fost inițiat și este organizat anual de Radio România. Principalul obiectiv al manifestării este susținerea culturii românești prin evenimente …

În timpul Tîrgului de Carte Gaudeamus, Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas, a demisionat din Asociația Editorilor din România, acuzînd faptul că Editura RAO a publicat volumul Lupta politică de Dan Voiculescu, încălcînd, în opinia sa, statutul AER, pe care Consiliul Director, din care Editurile Humanitas și Rao fac parte, s-a obligat să-l respecte. Publicăm scrisoarea deschisă a Lidiei Bodea și reacțiile de la …

O carte fascinantă este excepționalul studiu/biografie politică pe care importantul jurnalist, o figură marcantă a mediei austriece postbelice, Paul Lendvai (n.1929) i-o dedică liderului politic maghiar, actualul prim-ministru și șef de partid politic Viktor Orbán. Ungaria lui Orbán (Editura Polirom, 2017, traducere de Maria Magdalena-Anghelescu) aparține unui autor plecat din Ungaria imediat după Revoluția din 1956 și stabilit în Austria, unde s-a înșurubat bine și, …

György Dragoman este unul dintre cei mai importanți scriitori maghiari (și europeni!) ai momentului și a reușit să-și fidelizeze publicul românesc încă de la prima sa carte tradusă în românește, Regele alb (Editura Polirom, 2008). Recent, a apărut și al doilea său roman, Rugul (Editura Polirom, 2017, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță), o poveste tulburătoare despre salvare și rădăcini, despre istoria mare și …

Eshkol Nevo este cea mai proaspătă voce a literaturii israeliene, un scriitor deja de succes în țară și în afara ei, și, în același timp, un mentor pentru generațiile și mai tinere, coordonînd cea mai importantă școală de creative writing din Israel. S-a născut la Ierusalim, în 1971, a studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot şi psihologie la Universitatea din Tel Aviv. A debutat cu …

La puţin timp după ce i-a fost acordat Premiul Renaudot 2017 pentru romanul La Disparition de Josef Mengele (Grasset, 2017), Olivier Guez a avut amabilitatea de a-mi acorda – în exclusivitate – un scurt interviu pentru Observator cultural (revistă cu care colaborează, de altfel, în calitate de jurnalist pe teme politice europene). Am discutat despre mizele politice ale acestui premiu, dar şi despre o tendinţă …

Am citit, pe Facebook, o pagină din jurnalul lui Mircea Cărtărescu, scrisă pe 17 septembrie 1973, la vîrsta de 17 ani, pe care-o postase cu cîteva ore înainte. Cuvintele adolescentului Mircea sînt scrise de mînă și conțin, evident, trăsăturile scrisului său de astăzi. „M-a sculat mama. Știam c-o să mă trezească și știam exact cu ce cuvinte“, scrie autorul, printre altele, cu o caligrafie meticuloasă, …

Într-un Paris care a comemorat, pe 11 noiembrie, Ziua armistiţiului Primului Rӑzboi Mondial şi, douӑ zile mai tîrziu, victimele atentatului din 2015, în care au murit 130 de persoane (America are un 11 Septembrie al sӑu, dupӑ cum Franţa își are propriul 13 No­iembrie), evenimentele culturale îşi continuӑ propriul ritm. Unul dintre ele, aflat sub semnul lui Panait Istrati, a avut loc în Oraşul Luminӑ …

Prin studiul introductiv și prin nota asupra ediției, ambele semnate de Daniel Cain, se aduce la cunoștința cititorilor faptul că manu­scrisul este intitulat – de mîna autorului, pe prima pagină – Viața unui român din Bulgaria între ani[i] 1908-1918 începînd de la pagina 19 a kaietului. Propriul manuscris. Nicolae S. Șucu. Acesta a stat în păstrare peste șase decenii la Biblioteca Academiei Române, provenind din …

Am restituit de curînd, în paginile Observatorului cultural, un mic volum manuscris al lui Horia Oprescu. Un album cu poezii pe care scriitorul l-a dăruit, în 1928, unor prieteni, la căsătoria lor. Despre semnificațiile originalului cadou de nuntă am scris deja. Reiau, pe scurt, două idei esențiale. Pe de o parte, Horia Oprescu nu a fost cunoscut ca poet. Deși a debutat cu versuri în …

În alte vremuri, bănuiesc, aș fi putut fi prieten sau camarad, măcar, cu dl Mircea Mihăieș, dar acum nu sînt vremurile alea. Istoria e alta, iar dl Mihăieș este prieten doar cu oamenii din redacția și din jurul României literare, în care servește de atîția ani și pe care îi laudă nemăsurat, și cînd e cazul, și cînd nu e, mai ales cînd fac parte …

În cultura noastră există un ideal, poate chiar nedeclarat, al calculatorului antropomorfizat. Inteligența artificială aspiră spre o replicare a modului de gîndire uman. Același tip de abordare se regăsește și la nivel estetic: modul în care se comportă un soft­ware imită din ce în ce mai fidel principiile umane de interacțiune. O mare parte dintre eforturile de cercetare și dezvoltare se duc în direcția aceasta. Pînă …

Dinamismul de care dă dovadă Muzeul de Artă Modernă din Paris, găzduit la etajele patru și cinci ale Centrului Pompidou, este de-a dreptul uimitor. Enormele suprafețe de expunere sînt mereu, la intervale scurte, primenite, prospețimea sălilor fiind asigurată nu numai de schimbarea locurilor pe simeză ale lucrărilor, ci și prin apariția unor lucrări surpriză. Cu totul remarcabilă este mobilitatea echipelor de specialiști  – muzeografi, arhitecți, …

Cinematografele sînt pustii. Ştiu. Noile producţii ale studiourilor tradiţionale americane – The Big Six sau ce-a mai rămas din ele – sînt cel mai adesea nesărate, vulgare sau melodramatice, comedioare infantile sau superdigitalizări aride, cu scenarii neverosimile. Corect. Filmele independente, la rîndul lor, sînt de regulă ideologiza(n)te, obligatoriu militante, reinventînd aberant realitatea. Fără discuţie. Critica de film împarte, la comandă şi fără discernămînt, calificative la …

Recent, la Editura Art a apărut ediția a doua, revizuită, a traducerii cărții Dominația masculină de Pierre Bourdieu, pe care o publicasem în anul 2003 la defuncta Editură Meridiane. Timp de două săptămîni, în numărul trecut și în acesta, revin fragmentar dar și cu cîteva completări importante, în sensul unor sugestii din perspectiva actualității imediate, asupra prefeței pe care, sub titlul „În societatea «femeilor»“, o …

Amintind răspunsul pe care i-l dă Socrate lui Criton, care-l întreba cum vrea să fie înmormîntat, și anume: „Cum vă va fi vrerea“, răspuns pe care comentatorii îl interpretează ca pe afirmarea distincției dintre omul Socrate și corpul care va să fie incinerat, pe Montaigne îl duce gîndul la aceia care se îngrijesc din timpul vieții de monumentul lor funerar, oameni pe care‑i apreciază și …

Mihail Aldașin s-a născut în 1958, în fosta URSS. Este scenarist, regizor și pictor. Face parte din generația al cărei mentor a fost Yuri Norstein, unul dintre maeștrii Şcolii rusești de animație. Stilul naiv-liric, realismul detaliilor și infuzia de spiritualitate sînt tot atîtea trăsături ale acestei viziuni unice inspirate de Yuri Norstein. A lucrat în studiourile de animație Soyuzmultfilm (celebrul studio sovietic unde s-a produs, …

Ce au în comun cei doi, în afara faptului că s-au născut în 1911? Aparent, totul pare a-i despărţi: Miłosz este un poet polonez născut în Lituania, Louise Bourgeois a fost pictoriţă, sculptoriţă şi autoare de „forme“ şi instalaţii bizare, născută la Paris. Ce-i drept, ambii au ajuns şi s-au afirmat în Statele Unite: ea, în 1939, el doar după cel de-Al Doilea Război Mondial. …

Pe data de 24 iulie, anul acesta, ne-a părăsit, după o luptă dură cu boala, regizorul şi producătorul Răzvan Georgescu. Avea doar 51 de ani şi era considerat unul dintre cei mai importanţi regizori români de film documentar. Născut în Tîrgu-Mureș, în 1965, acesta a studiat limba germană și limba engleză la Universitatea din București şi a obţinut licenţa în Filologie și Semiotica filmului. S-a mutat …

Înspre o ecologie a fantasticii ne-am îndreptat acum două săptămâni, odată cu prezența la Tîrgul de carte Gaudeamus a majorității autorilor români de science fiction, fantasy și horror, cît și datorită decernării premiilor COLIN, aflate la a VII-a ediție. Din simpla corelare a celor mai însemnate apariții de carte de la Gaudeamus cu desfășurarea premiilor COLIN, o schiță de sistem „ecologic” se poate decela în …

Microfoane, difuzoare, trompete, chitare, viori, magnetofoane, dansuri, recitări, recitaluri, teatru, strigături, huiduieli, proteste, reclame, reclamagii, mîrîieli, mormăieli, ghionturi, îmbrînceli, saluturi, îmbrățișări, împupături, te iubescuri, adiobăuri, lascăvezitu, bapeamătii, reduceri, seduceri, aduceri, induceri și produceri, declarații, proclamații, aberații, kürtőskalács, slană, brînză, fleică și cîrnați, pastramă, gem, dulceață, compot, sucuri și cafea, cafea, cafea, țuică, wiskey, vin, palincă și de restul cărți, cărți, cărți. Adică tîrg de carte …