PANOPTICUM. Să nu plîngem

Tipăreşte pagina

Recomandă articolul

„Mi se pare că încep să înţeleg. Mi se pare că încep să înţeleg de ce cuvîntul naţionalist poartă în sine nenorocirea. Mi se pare că încep să înţeleg că, de fiecare dată cînd a fost fluturat în trecut, şi oricare ar fi fost cauza de apărat (Adunare Naţională, Liga Naţiunilor Franceze, Revoluţie Naţională, Adunare Naţional Populară, Partid Naţional Fascist…), a însoţit un lung şir de violenţe, în Franţa, ca oriunde altundeva.“ Lydie SALVAYRE, Să nu plîngi După această frază, putem continua, fără să ne temem deloc că am greşi grav cu o tehnică de colaj, cu vreun gînd la fel de angaja(n)t ca cel al lui Houellebecq – din Supunere sau din altă parte. Putem la fel de bine să continuăm, zîmbind încruntaţi, cu un editorial din presa de aiurea. Nu că am putea crea vreo diferenţă, dar repetiţia pare rentabilă. Peisajul politic de azi legitimează, fără doar şi poate, acest gen de literatură, ba chiar o cere. Ne trebuie mai mult, pe această linie de argumentaţie, decît succesul incredibil al autorilor pe care i-am plasat la începutul acestui articol? Cu toate acestea, nu despre asta era vorba. Ci, cumva marginal, despre o anumită estetică. Sau antiestetică, spuneţi-i cum […]

Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati

Comentarii utilizatori

Hans octombrie 19, 2015 la 7:53 pm

Premiul Nobel este un premiu Nobel (nu este un premiu pentru o „literatură naţională” … sau o operă naţională…). Premiul este iniţiat pentru persoane şi lucrări orientate spre valori umanitare universale. Atitudinea premiatului în acest context face parte din condiţia de baza pentru un premiu. Un premiu literar pentru „estetică” fără bază etică nu e în concordanţă cu voinţa lui Alfred Nobel.
Aquis communautaire, principiile de bază ale UE sunt azi floare la urche ???…. pentru unii intelectuali în Romania europeană, în raport cu multe dezbateri si conflicte actuale (democratia şi conficte de interese sunt starea normală…). Hîrtiile cu UE sunt semnate odată cu aderarea 2007 la UE 28. Tratatele sunt între state partenere (nu între guverne cu mandat limitat… nici între „popoare”.. în limbajul de stînga & dreapta..).
Unde se poziţionează intelectualii, în special scriitorii de azi, în cadrul discuţiilor publice în UE 28 (…refugiaţii din zone de război.. copii romi emigranţi în Franta…), laolaltă cu discuţiile /dezbateriile locale şi naţionale?
Futurismul italian (avantagarda…)… a fost /este compatibil şi colaborează cu fascimul italian al lui Mussolini (ministri…).
De la… „colaboraţionismul intelectualilor” în epoca interbelică, în Romania MARE…… simpatii puternice pentru Italia lui Benito Mussolini….
la „colaboraţionismul intelectualilor” în epoca de aur, în NATIUNEA ceauşistă (..rezistenţa prin cultură…)….
Estetică fără etică…..
Trădarea intelectualilor …. la trahison des clercs (Julien Benda…) întunecă secolul 20.
Premiul Nobel pentru literatură presupune atitudine civică (curajoasă). Greu de priceput?…..de neconceput viziunea lui Alfred Nobel…. (o doamnă pacifistă… Sutter…)
Le Front National, Parisul de azi…… stînga/dreapta….o viziune pentru intelectualii de azi ?
Eu cu cine votez?

Comentariile sunt închise.