Pe scurt, inacceptabil!

VATÁNY Zsolt, actor al Teatrului Maghiar de Stat, Cluj

  • Recomandă articolul
Clasa mea, care a început facultatea în 2009, la linia maghiară al Facultăţii de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a fost a cincea promoţie de actori sub noua formă de învăţămînt bolognez și se află exact la mijloc, avînd în vedere faptul că, de atunci pînă acum, încă cinci generaţii au pornit pe același drum. Din această cauză, chiar dacă nu am prea multe cunoștinţe despre sistemul clasic de dinainte, am putut urmări sistemul nou și procesul de plafonare a acestuia, în loc de a se îmbunătăţi. În teorie, sistemul Bologna ar fi trebuit să ușureze sistemul educaţional, să ofere mobilitate între cursuri, departamente și facultăţi, să ajute studentul la înţelegerea mai bună a cursurilor și, prin urmare, la construirea unui program educaţional pe placul lui, dar, în ceea ce privește specializarea Actorie, el a reușit exact efectul invers. Problema stă în faptul că sistemul bolognez nu a fost adaptat pentru educaţia artei actorului sau pentru alte domenii vocaţionale, ci acestea au fost forţate într-o formă care le-a măcinat. Formarea unui actor necesită deschiderea personalităţii studenţilor și reorganizarea acesteia, iar asta se poate realiza doar prin muncă lungă și grea, de dimineaţa pînă seara, cu ore lungi împreună […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }