Petru Cimpoeşu: „Sînt un om de stînga, adică trăiesc din salariu“. Partea a doua din Formula 1 – chat cu scriitori români, organizată de Observator cultural

Georgiana: Cînd v-aţi descoperit vocaţia de prozator? Cînd aţi început să scrieţi literatură? P.C.: Am vrut să fiu scriitor din clasa a VII-a, am scris niscai poezii, în clasa a X-a am frecventat un cenaclu al elevilor, în primii ani de facultate nu am mai scris, mi-a fost frică să scriu, mi-era frică de restanţe, abia în ultimii ani de facultate am reînceput să scriu… Am trimis o proză, Caii de curse sau cursele de cai, la revista Amfiteatru, mi-a răspuns Ştefan Bănulescu, care ţinea poşta redacţiei, m-a încurajat, m-a lăudat, nu mi-a publicat-o, dar m-a lăudat şi am mai căpătat curaj, am frecventat pe urmă un cenaclu – „Tristan Tzara“ – din Moineşti, ajunsesem inginer între timp, acolo m-a remarcat cineva de la sindicate şi mi-a propus să mă mut la Bacău şi m-am mutat. un cristian: Aţi frecventat cenacluri? P.C.: Am fost la un cenaclu al elevilor la Vaslui, cînd eram în liceu încă, în clasa a X-a, un cenaclu orăşenesc, al UTC-ului, şi un coleg, Mihai Ogrinji, m-a luat cu el acolo… Erau la modă Nichita, Sorescu, se scria o proză greu de citit, greu de înţeles… Aveam un fost coleg care rămăsese repetent şi se mutase […]