Pictorul Octavian Smigelschi (1866-1912) la Cluj

Pe Octavian Smigelschi nu prea aveţi de unde să-l cunoaşteţi, numai dacă întîmplător aţi studiat istoria artei, dacă aţi vizitat recent Catedrala Mitropolitană din Sibiu ori dacă v-a picat în mînă o gazetă culturală mai recentă, de după 2012, unde au fost luate în discuţie expoziţiile contemporane retrospective, dedicate pictorului. Smigelschi nu are cotă de piaţă, nu apare în licitaţii publice, decît foarte rar, după ştiinţa mea, de trei ori, în ultimii zece ani (la Bucureşti şi la Budapesta). Însă opera lui redescoperită a avut capacitatea de a aduna, în ultimii ani, sub aceleaşi afişe, o miriadă de instituţii şi de personalităţi ale vieţii culturale româneşti la Sibiu, Blaj, Oradea, Bucureşti şi, acum, la Cluj. Probabil că aţi auzit mai degrabă de corespondenţii săi, de comanditarii săi, de prietenii săi şi de cei care au scris cronici despre activitatea sa: Nicolae Iorga, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Ion Agârbiceanu, Elie Miron Cristea, Octavian Goga, Valeriu Branişte, Octavian C. Tăslăuanu, episcopul Demetriu Radu, episcopul Vasile Hossu, pictorul Székely Bertalan, criticii şi istoricii de artă: Lotz Károly,Virgil Vătăşianu, Gheorghe Vida, Negoiţă Lăptoiu, Nicolae Sabău sau Iulia Mesea.   În rîndurile care urmează voi încerca să explic toate acestea. Octavian Smigelschi, de origine polono-română, a fost […]