Poeţi basarabeni traduşi în limba franceză

Numărul 66 – din decembrie 2016 – al revistei franceze Poésie première (publicaţie sub­intitulată Revue poétique et littéraire şi editată de Asociaţia „Poésie/première“, sub preşedinţia scriitoarei Martine Morillon-Carreau) are în prim-plan un dosar consacrat poeziei din Republica Moldova, realizat de Doina Ioanid şi Jan H. Mysjkin, cărora le-a revenit sarcina de a antologa şi de a traduce poemele autorilor selectaţi în acest grupaj. Este vorba, mai precis, despre 16 poeţi basarabeni contemporani, din promoţii diferite, pe care îi numesc aici exact în ordinea în care apar în sumarul revistei: Arcadie Suceveanu, Teo Chiriac, Eugenia Bulat, Vasile Gârneţ, Nicolae Popa, Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Irina Nechit, Emilian Galaicu-Păun, Diana Iepure, Maria Pilchin, Anatol Grosu, Ana Donţu, Victor Ţvetov, Aura Maru şi Ion Buzu. Pe coperta a patra este reprodus un desen în cerneală al Wandei Mihuleac, En l’honneur d’Emilian Galaicu-Păun. Relativ amplu, grupajul însumează aproximativ 50 de pagini – dintr-un număr de 110. Poemele autorilor antologaţi sînt însoţite de note biobibliografice suficient de cuprinzătoare – întocmite de aceiaşi Doina Ioanid şi Jan H. Mysjkin.

Dosarul se deschide cu un articol sintetic semnat de Lucia Ţurcanu, profesoară de literatura română – între 1998 şi 2008 – la Universitatea „Alecu Russo“ din Bălţi, redactor la Editura ARC din Chişinău şi comentator literar în publicaţii precum Contrafort, Semn, Vatra şi Sud-Est cultural. Articolul din  Poésie première, „La poésie de la République de Moldavie jusqu’à l’indépendance et après“/ „Poezia din Republica Moldova înainte şi după Independenţă“, este o bine-venită punere în context – e vorba de un context cultural şi, deopotrivă, de unul geo-politic – a poeziei de expresie română din Republica Moldova, cu insistenţă asupra promoţiilor literare de după Al Doilea Război Mondial şi în special asupra celor de după 1960, care au refăcut legătura cu modernitatea poetică, întreruptă în anii ideologizării proletcultiste. Începutul articolului – pe cît de limpede, pe atît de tranşant – avertizează că „dinamica internă a evoluţiei literaturii din Republica Moldova – o literatură condamnată la exil printr-o ruptură de adevărata patrie culturală (România) – nu poate fi înţeleasă în mod adecvat printr-o abordare exclusiv estetică“, întrucît „alienarea suferită de artiştii basarabeni a generat formule specifice“. În pandant cu asemenea consideraţii introductive, Lucia Ţurcanu conchide la capătul succintului, însă densului său text de punere în temă: „Analizînd evoluţia poeziei de expresie românească din Republica Moldova de-a lungul a şase decenii, se poate observa că acţiunea de triere, de catalogare şi omologare e destul de dificilă în contextul în care perturbările socio-politice au răsturnat valorile şi au zdruncinat canoanele. Ceea ce caracterizează literatura moldovenească din ultimul sfert de secol este sincronizarea cu literatura română şi cu aceea europeană“.

De o atenţie specială în conturarea tabloului general al poeziei basarabenese se bucură, fireşte, autorii ultimelor trei decenii. Poeţii anilor ’80 (între care Emilian Ga­laicu-Păun, Vasile Gârneţ sau Irina Nechit) sînt asimilabili unei paradigme postmoderniste, cu ambiţia deprovincializării; debutînd „într-o epocă de extremă saturaţie a eticului şi civicului“, ei nu mai vor să asume rolul poetului-tribun, specific mişcării de renaştere naţională, întorc spatele, în chip hotărît şi polemic, „versificării patetice şi exaltante, declamatorii şi grandilocvente“, din care îşi făcuseră un titlu de glorie un Grigore Vieru (în anii ’60), un Nicolae Dabija sau o Leonida Lari (în anii ’70), ripostînd „printr-o repliere asupra eului biografic“ şi concentrîndu-se asupra „cotidianului banal, insignifiant, marginal şi adeseori derizoriu şi trivial“. În ceea ce-i priveşte pe autorii anilor ’90 (Dumitru Crudu, Iulian Fruntaşu, Ştefan Baştovoi ş.a.), cu studii în România şi cu cărţi publicate aici, aceştia au făcut ca poezia basarabeană „să se integreze definitiv poeziei româneşti“: „Adepţi ai minimalismului poetic, aceşti autori explorează marginalul şi insignifiantul, bizuindu-se pe autenticitatea frustă. Cel mai eficient instrument pentru «captarea» acestei autenticităţi este un limbaj democratizat, introducînd un lexic ce reprezintă straturile cele mai diferite ale limbii, de la regionalisme la cuvintele argotice şi licenţioase“. Totuşi, atrage atenţia autoarea articolului, nu trebuie ignorată nici ramura mai „îmblînzită“ a nouăzeciştilor basarabeni, aceea reprezentată de poete ca Diana Iepure, Silvia Caloianu, Ana Rapcea ori Liliana Armaşu, care „revin la confesiune […] ca formă de transpunere poetică a angoaselor, regretelor, frustrărilor unui eu în căutarea înfloririi“.

În fine, poeţii „generaţiei 2000“ – între care sînt citaţi Alexandru Vakulovski, Alexandru Cosmescu, Virgil Botnaru, Maria Pilchin, Ecaterina Bargan, Anatol Grosu, Ion Buzu, Aura Maru, Victor Ţvetov şi Ana Donţu, „cei mai mulţi descinzînd din «fracturistul» Dumitru Crudu“ – „sînt aproape toţi minimalişti pînă în măduva oaselor, închinîndu-se unui singur «zeu»: autenticitatea – şocantă, deranjantă, provocatoare, dar… veridică. Ei scriu o poezie a existenţei cotidiene, a apoeticului, a marginalului, a banalului, a nesemnificativului aparent“, fără „nici un fel de crispări (cel puţin la suprafaţa textului“. Prin ce se deosebeşte, totuşi, proiectul poetic al „douămiiştilor“ basarabeni de acela al promoţiilor ’80 şi ’90? – ne-am putea întreba, cu îndreptăţire. O tentativă de explicitare a acestei ches­tiuni e expediată, din păcate, în numai două fraze (oarecum confuze conceptual): „Elanul spre absolut, ca şi chestionarea temelor existenţiale majore lipsesc cu desăvîrşire [din poezia generaţiei 2000]. E vorba mai degrabă de o replică dată poeziei generaţiei ’80, referinţelor culturale ale unora şi neoexpresionismului metafizic al altora“. Discuţia rămîne, în orice caz, deschisă. Iar dosarul din Poésie première reprezintă, poate, un moment de referinţă în receptarea şi promovarea poeziei româneşti „de dincolo de Prut“.