POEZIE. Alexandra VOICU, Diavolul are ochi albastri

Alexandra VOICU Diavolul are ochi albastri, Editura Vinea, Bucuresti, 1999, 62 p., f.p. Carte care a primit MARELE PREMIU ION VINEA la Festivalul national „ION VINEA“ (Giurgiu, 1998), sectiunea „Debut in poezie“, Diavolul are ochi albastri, cu subtitlul Viata si mai ales moartea bravului Alex, este alcatuita din doua parti: Viata e ceea ce se intimpla celorlalti (1) si… Viata e ceea ce se intimpla celorlalti (2). Din textul-prefata (care insotea citeva poeme din aceasta carte in Nouazeci, supliment de directie al revistei Luceafarul, nr. 16, august 1993 – autor: Cristian Popescu) aflam ca e o carte – arta poetica, in care „ruptura triadica autor-carte-cititor este resudata si reimplinita treimic (s.a., C.P.). Volumul Alexandrei Voicu este, fara indoiala, o arta poetica. Meditind cu cea mai mare seriozitate asupra fenomenului nasterii cititorului in procesul lecturii, asupra functiei divine a scrisului, asupra a ceea ce este poezia („nu e poetic ce se intimpla, ci cum percepi ceea ce se intimpla“ (!), p. 28), Alexandra Voicu incearca, ocazional, sa corecteze „greutatea“ despre care stie, probabil, ca nu mai e la moda prin imagini „socante“: „Abolirea clivajului dintre imagine si idee./ A acelui paralelism care tradeaza originea poeziei, mecanismul ei. In fapt, distrugerea si/apoi […]