POEZIE. Eugenia TARALUNGA, Mici unitati de perceptie

Eugenia TARALUNGA Mici unitati de perceptie Editura Muzeului Literaturii Romane, Bucuresti, 2002, 156 p., f.p. Eugenia Taralunga scrie o poezie a perceptiilor microcosmice, a naratiunilor cotidiene trecute prin filtrul senzorial, cind in mod ludic, cind in mod experimentalist-existential, insa niciodata superficial, o poezie a confesiunilor de dragoste, diafane si sublimate, nascute dintr-o traire intensa si genuina. Naturaletea simturilor cu care poeta percepe intreaga lume este izbitoare in acest volum de debut, marturisirile, uneori dialogate (proiectate ca dorinta de regasire si implinire erotica), alteori monologate (trist intoarse spre sine, in lipsa aflarii celuilalt), prinzind viata multumita aptitudinilor perceptive augmentate ale acesteia. Perceptiile lumii obisnuite sint filtrate prin lumea onirica, prin lumea jocului, nicicind nefiind exprimate in stare bruta, prozaica. Chiar si atunci cind cadrul (camerei, tramvaiului, cartierului) este sordid si desuet, perceptiile transfiguratoare ale poetei disloca comunul si banalul, poetizeaza cu gratie orice element, orice spatiu sau orice dimensiune a timpului. Autoarea isi construieste un personaj al propriei identitati pe care il relationeaza ludic sau oniric unui alt personaj: celalalt-ul cu care vrea sa se identifice, pe care il invoca si caruia i se daruieste, in cele mai multe cazuri chiar in lipsa lui. Desi exprimarea sentimentelor consemneaza adesea ruptura, despartirea, […]