Portretul doamnei de engleză

1. ochii mă uit la ceas. doamna tuşeşte în pumn, anunţînd: pauză! închide manualul şi-mi aduce din bucătărie un pahar cu apă. înainte s-apuc să beau, începe a boci alt dispărut al ei – fiul. cum l-a despicat nu demult un golan din Iaşi cu o sabie ninja, dei atîrna inima prin cămaşă ca o pară de sînge. în rochie de stambă, cu păr lins şi mustăţi, profa de engleză alăptează în faţa mea cinci pui monstruoşi: părinţii, bărbatul mort de tînăr, fratele, fiul. toţi smulşi din întuneric să fie hrăniţi. şi să-i cunosc eu – aşa, cu măruntaiele la vedere, cu venele roşii, albastre şi verzi mişunînd prin casă.  îi atîrna inima ca o pară!, chicoteşte mama. cu ochi strălucitori mă ţintuieşte precum şarpele un pui golaş de pasăre, pitindu-l îngrozit în fundul de scorbură. mă uit pe geam. profa trage de guma chiloţilor. ghinion: guma îi scapă dintre degete şi plici! pe pielea bătrînă. tresar şi-o sfredelesc la rîndul meu cu privirea. ea-şi vîră capul cărunt între umeri, îmi aruncă o ocheadă vinovată şi deschide iar manualul. 2. gura în iunie, după numai cîteva lecţii, doamna de engleză mi-a propus o călătorie. m-a dus cu autobuzul roşu să-mi […]